Raportul Comisiei The Lancet privind abordarea One Health a fost publicat pe 2 august și propune o viziune integrată asupra sănătății umane, animale și de mediu, subliniind necesitatea unei abordări sistemice socioecologice pentru a răspunde provocărilor globale de sănătate și sustenabilitate.  

Principalele teme abordate: 

  1. Interconectare socioecologică: Sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor și ecosistemelor este interconectată. 
  2. Extinderea conceptului One Health: De la focusul inițial pe zoonoze, către o abordare transdisciplinară care include boli netransmisibile (NCDs), rezistența la antimicrobiene (RAM), schimbări climatice, securitate alimentară și poluare. 
  3. COVID-19 ca punct de cotitură: Pandemia a evidențiat vulnerabilitățile sistemice și a accelerat interesul pentru abordarea de tip One Health. 
  4. Guvernanță și politici publice: Se cere integrarea One Health în toate politicile publice, la toate nivelurile – global, național și local. 
  5. Sisteme de sănătate și intervenții: Se promovează intervenții multisectoriale (diagnostic, vaccinuri, medicamente) și colaborări între sectoare. 
  6. Sisteme alimentare: Necesitatea transformării sistemelor alimentare pentru a fi echitabile, sustenabile și sănătoase. 
  7. Educație și cunoaștere: Se propune alfabetizarea One Health la nivel global și integrarea în educația formală și profesională. 
  8. Economie și finanțare: Se cere o schimbare de paradigmă economică, de la creștere bazată pe PIB la sustenabilitate și echitate. 

Raportul nu este doar o continuare a vechilor mesaje, ci oferă o primă analiză sistemică și unificatoare, insistând pe necesitatea unei abordări integrate și uniforme în toate politicile—agricultură, mediu, sănătate și economie. Autorii subliniază că doar această aprofundare trans-sectorială poate răsturna actuala spirală a crizelor: zoonoze, rezistență antimicrobiană, degradarea mediului și schimbările climatice .

Structură de guvernanță One Health la nivel global

Raportul este primul care recomandă ferm instituționalizarea One Health într-un cadru de guvernanță internațional, comparabil strategic cu Acordul de la Paris pentru climă. Se solicită legiferarea la nivel național, alocarea corespunzătoare a bugetelor și crearea unor sisteme de alertă timpurie la interfața dintre sănătatea umană, animală și de mediu.

Accent clar pe echitate globală

Spre deosebire de versiunile anterioare, raportul insistă pe echitate – asigurarea unui acces echitabil la resurse, tehnologii și capacități pentru țările cu venituri mici și medii (LMIC). Se pune accent pe evitarea repetării inegalităților evidente în timpul pandemiei COVID-19, când țări vulnerabile au rămas în urmă în accesul la vaccinuri sau echipamente sanitare.

Direcții de acțiune viitoare („future trajectories”)

Concomitent cu raportul principal, o analiză publicată de co-președinții Comisiei identifică șapte traiectorii-cheie pentru viitor, printre care:

  • consolidarea sistemelor de supraveghere integrate,
  • stimularea cercetării interdisciplinare,
  • dezvoltarea unor modele economice care să pună în prim-plan sănătatea, sustenabilitatea și echitatea, în locul creșterii economice rapide.

Integrarea cu planul global One Health Quadripartit

Raportul se bazează pe și se armonizează cu One Health Joint Plan of Action, lansat de alianța Quadripartită (FAO- Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, OMS- Organizația Mondială a Sănătăți , WOAH -Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor și UNEP- Programul Națiunilor Unite pentru Mediu), asigurând coerență între direcțiile strategice globale și recomandările raportului The Lancet.

 

Raportul integral poate fi accesat AICI   

Surse ale informațiilor:

  1. https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(25)00627-0/fulltext?dgcid=tlcom_carousel1_lancetonehealth25 
  2. https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(25)01453-9/abstract?rss=yes&utm