Administrarea de antibiotice ca tratament conservator a fost identificată ca o abordare sigură și eficientă pentru tratarea copiilor diagnosticați cu abces peritonsilar (periamigdalian); majoritatea copiilor au răspuns doar la tratamentul cu antibiotice, însă copiii mai mari și cei care prezentau simptome severe ar fi putut necesita monitorizare mai atentă.

Datele studiului

  • În perioada ianuarie 2004 – decembrie 2014, cercetătorii au realizat un studiu retrospectiv pentru a evalua eficiența și siguranța tratamentului conservator cu antibiotice la copiii diagnosticați cu abces peritonsilar.
  • Au fost incluși 107 copii, identificați prin intermediul fișelor medicale electronice, împărțiți în două grupuri: cei din grupul cu tratament conservator cu antibiotice (n = 93; vârsta medie: 12,5 ani; 59% fete) și cei care au fost supuși intervenției chirurgicale ca primă opțiune (n = 14; vârsta medie: 13,2 ani; 43% fete).
  • Tratamentul conservator a presupus administrarea de amoxicilină-clavulanat intravenos, care a fost înlocuit ulterior cu tratament cu antibiotice administrate oral, odată ce starea pacientului s-a îmbunătățit.
  • Rezultatul principal urmărit a fost eșecul tratamentului inițial, definit ca necesitatea unei intervenții chirurgicale sau apariția unor complicații în decurs de două săptămâni de la începerea tratamentului conservator.
  • Rezultatele secundare au inclus complicațiile apărute ulterior— recurența sau apariția complicațiilor abcesului peritonsilar după mai mult de două săptămâni de la începerea tratamentului — și eșecul general, care a cuprins atât eșecul primar, cât și pe cel secundar.

Rezultate

  • Dintre copiii din grupul cu tratament conservator, la 6,4% dintre pacienți, tratamentul inițial a eșuat, fiind necesară intervenția chirurgicală, însă nu au fost raportate complicații.
  • Copiii mai mari (vârsta medie: 15,6 ani față de 11,7 ani; P = 0,02) au avut o probabilitate mai mare de eșec al tratamentului conservator și au prezentat simptome mai severe comparativ cu cei mai mici, la care tratamentul a fost eficient.
  • 9,6% dintre copiii tratați conservator au înregistrat o recidivă a abcesului peritonsilar, unele cazuri fiind raportate chiar și la 8 ani după episodul inițial.
  • Eșecul general al tratamentului conservator s-a înregistrat la 16,1% dintre copii și a fost semnificativ mai frecvent în rândul celor mai mari, riscul crescând cu 1,19 pentru fiecare an în plus de vârstă (P = 0,03).

Concluzii

„Deși, în mod tradițional, tratamentul non-chirurgical al abcesului peritonsilar nu este considerat standardul de îngrijire, concluziile noastre susțin că această abordare este sigură și eficientă, reprezentând o alternativă viabilă la intervenția chirurgicală”, au scris autorii.

Printre limitele studiului se numără subestimarea ratei de eșec; copiii din grupul cu intervenție chirurgicală au fost mai mari ca vârstă decât cei din grupul cu tratament conservator

De asemenea, numărul redus de cazuri în care tratamentul a eșuat, natura retrospectivă a studiului și lipsa unei standardizări în tranziția de la tratamentul intravenos la cel oral, precum și în durata totală a administrării antibioticelor, au limitat concluziile studiului.

Sursa informațiilor: www.medscape.com

Sursă foto: www.freepik.com