Rezistența la antibiotice, o amenințare tot mai mare la adresa sănătății globale, se estimează că provoacă anual peste 1,3 milioane de decese, potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Turku, Finlanda.
Un studiu recent a oferit noi perspective asupra modului în care rezistența la antibiotice variază în funcție de gen, vârstă și zonă geografică. Cercetătorii au analizat date din microbiomul intestinal a peste 14.600 de persoane din 32 de țări și au descoperit că încărcătura genetică de rezistență diferă semnificativ între populații.
În țările cu venituri ridicate, s-a constatat că femeile prezintă, în medie, cu 9% mai multe gene de rezistență la antibiotice decât bărbații. Cercetătorii sugerează că acest lucru ar putea fi cauzat de o expunere mai frecventă la antibiotice, de contactul mai des cu bacterii rezistente sau de o probabilitate mai mare de a fi purtătoare.
În schimb, în țările cu venituri mici și medii, bărbații au prezentat o încărcătură genetică mai mare de rezistență, evidențiind influența stilului de viață, a accesului la servicii medicale și, posibil, a unor factori biologici.
Katariina Pärnänen, cercetătoare în cadrul studiului, a explicat că aceste diferențe devin mai pronunțate la vârsta adultă, ceea ce indică faptul că atât factorii de mediu, cât și cei legați de sistemul de sănătate pot modela profilurile de rezistență la antibiotice în timp.
Studiul a mai constatat că nivelurile genelor de rezistență sunt semnificativ mai ridicate în rândul sugarilor și persoanelor în vârstă. Administrarea excesivă de antibiotice a fost corelată cu o diversitate și o încărcătură genetică mai mare, subliniind necesitatea unor practici de prescriere mai responsabile.
Rezultatele studiului ar putea contribui la dezvoltarea unor strategii mai bine adaptate pentru combaterea rezistenței la antibiotice, cercetătorii atrăgând atenția asupra urgenței de a aborda această criză de sănătate publică, tăcută, dar tot mai gravă.
Sursa informațiilor: www.daijiworld.com
Sursă foto: www.freepik.com
