Săptămâna aceasta, o echipă multinațională de cercetători din Europa a anunțat descoperirea unui nou antibiotic, numit solanimicină. Compusul, inițial izolat dintr-o bacterie patogenă care infectează cartofii, pare să fie produs de un spectru larg de bacterii patogene ale plantelor înrudite.
Solanimicina acționează împotriva unei game largi de ciuperci despre care se știe că infectează și provoacă ravagii în rândul culturilor agricole, potrivit cercetătorilor. În studiile de laborator, compusul a acționat și împotriva Candida albicans, o ciupercă care apare în mod natural în organism și care poate provoca infecții periculoase. Rezultatele sugerează că solanimicina și compușii înrudiți ar putea fi utili atât în mediul agricol, cât și în cel clinic.
”Microbii din sol, în special din mediul Actinobacteria, produc cele mai multe antibiotice terapeutice, care sunt folosite în prezent. Noua descoperire sugerează că microorganismele din plante merită o privire mai atentă, mai ales că culturile dezvoltă rezistență la tratamentele existente”, declară microbiologul Rita Monson, de la Universitatea din Cambridge.
Studiul a fost realizat împreună cu microbiologul molecular Miguel Matilla.
„Trebuie să privim atent mult mai multe dintre populațiile microbiene disponibile”, a spus Monson.
Bacteria patogenă a cartofilor, Dickeya solani, care produce solanimicină, a fost identificată pentru prima dată în urmă acum 15 ani. Cercetătorii din laboratorul microbiologului molecular George Salmond, de la Universitatea din Cambridge, au început să analizeze potențialul antibiotic al bacteriei în urmă cu aproximativ un deceniu.
„Aceste tulpini au apărut rapid, iar acum sunt distribuite pe scară largă”, a declarat Matilla.
Solanimicina nu este primul antibiotic descoperit în acest fel. În lucrările anterioare, cercetătorii au descoperit că D. solani produce un antibiotic numit oocidină A, care este foarte activ împotriva mai multor agenți patogeni fungici din plante.
Descoperirile anterioare, împreună cu analiza genomului bacteriei, au sugerat că aceasta ar putea sintetiza antibiotice suplimentare, cu potențial antifungic.
Această observație a condus la identificarea solanimicinei și la identificarea grupurilor de gene responsabile pentru proteinele care produc compusul.
Cercetătorii au descoperit că bacteria folosește compusul cu moderație, producându-l ca răspuns la densitatea celulară. Un mediu cu pH acid, precum cel prezent într-un cartof, activează grupul de gene solanimicină. Monson susține că: ”aproape arată ca un mecanism de protecție inteligent.”
„Este un antifungic despre care credem că va funcționa prin distrugerea concurenților fungici, iar bacteriile beneficiază atât de mult de pe urma acestui lucru. Acesta nu poate fi activat, decât în cartof”, a spus Monson.
Monson a spus că cercetătorii au început să colaboreze cu chimiști pentru a afla mai multe despre structura moleculară a solanimicinei și pentru a înțelege mai bine cum funcționează.
„Pașii noștri viitori se concentrează pe încercarea de a folosi acest antibiotic antifungic pentru protecția plantelor. Echipa de cercetare vede descoperirea ca un semn încurajator că agenții patogeni ai plantelor – cum ar fi D. solani – ar putea să producă compuși care ar putea fi utilizați și împotriva bolilor oamenilor”, a spus Matilla.
Sursă: www.sciencedaily.com
