Un studiu publicat în Cell Reports dezvăluie modul în care o bacterie, numită Pseudomonas, răspunde la tratamentul cu Colistin, un antibiotic ”de ultimă instanță” pentru pacienții care prezintă infecții rezistente la mai multe medicamente.
Antibioticele joacă un rol cheie în sănătatea oamenilor, ajutând la combaterea infecției bacteriene; cu toate acestea bacteriile pot dezvolta rezistență la antibiotice. În prezent, la nivel global, infecțiile rezistente la antibiotice cauzează mai mult de 1 milion de decese pe an.
Având la dispoziție un număr mic de antibiotice „de ultimă instanță”, cercetătorii de la Universitatea Oxford analizează procesele care conduc la creșterea și scăderea rezistenței la populațiile de patogeni bacterieni obișnuiți, fapt ce reprezintă cheia pentru combaterea rezistenței antimicrobiene ( AMR).
„Lucrările noastre au arătat că o genă implicată în rezistența la un antibiotic ”de ultimă instanță”, suferă o rată accelerată a mutațiilor, permițând bacteriilor să dezvolte rapid rezistența la antibiotice. Cercetarea noastră sugerează că, pentru acest caz particular, presiunile selective generate de această genă și asocierea cu sistemul imunitar, duc la o evoluție foartă rapidă a ratei de mutație”, declară prof. Craig MacLean, de la Universitatea Oxford.
Pseudomonas este o bacterie care provoacă frecvent infecții pulmonare la pacienții din spital. Cercetătorii au cultivat peste 900 de populații de Pseudomonas și le-au tratat cu Colistin. Numărând bacteriile și realizând secvențierea genomul, cercetătorii au putut evalua cât de repede a apărut rezistența la antibiotice, precum și mutația genetică care provoacă rezistența.
Rezultatele au arătat că infecțiile cu Pseudomonas au dezvoltat rapid rezistența la acest antibiotic ”de ultimă instanță” – datorită unei gene care suferă mutații cu o rată de 1.000 de ori mai mare decât rata „normală”. Mutațiile acestei gene, cunoscute sub numele de pmrB, au permis bacteriilor să dezvolte rezistența la Colistin.
Cercetătorii sugerează că motivul acestei rate rapide ar putea fi faptul că gena pmrB este asociată cu sistemul imunitar uman. O rată rapidă a mutației ajută bacteria să supraviețuiască prin adaptarea la schimbările fluctuante ale sistemului imunitar. Chiar dacă bacteriile au dezvoltat rezistența la Colistin într-un ritm mult mai mare decât se aștepta, cercetarea a dezvăluit și un rezultat pozitiv. Când antibioticul a fost retras, populațiile de patogeni și-au pierdut rapid rezistența.
Cercetătorii intenționează să extindă studiul pentru a analiza ce alte atribute ale Pseudomonas ar putea fi implicate în asigurarea acestor niveluri ridicate de rezistență la antimicrobiene.
Articol preluat și tradus de pe ThePrint.in
