Cercetătorii au analizat rezistența bacteriei Helicobacter pylori (H. pylori) la antibioticele utilizate în mod obișnuit pentru a trata infecția cauzată de această bacterie.
Helicobacter pylori (H. pylori) este una dintre cele mai frecvente infecții bacteriene la nivel mondial, afectând mai mult de 40% din populație și este una dintre cauzele simptomelor digestive, cum ar fi disconfortul epigastric, balonarea sau cauza altor boli mai grave, precum dezvoltarea ulcerelor gastrice, limfomului gastric sau a cancerului gastric.
Rezistența la antibiotice este cauza principală a eșecului în tratamentul bolilor infecțioase, în special, când vine vorba de infecția cu Helicobacter pylori. În 2017, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat o listă de agenți patogeni, în care a avertizat asupra necesității de a investiga și promova noi alternative terapeutice din cauza impactului acestor bacterii asupra sănătății publice rezultat din rezistența la antibiotice.
„Din păcate, știm că în ultimii ani eficacitatea tratamentelor pentru combaterea bacteriilor H. pylori a fost scăzută, adesea sub 80%, în ciuda utilizării combinate a două antibiotice timp de 7 până la 10 zile. De aceea este foarte important să obținem o imagine de ansamblu a ceea ce se întâmplă în prezent pentru a investiga de ce această bacterie este rezistentă la antibiotice.”
Luis Bujanda-Fernández de Piérola, profesor de medicină, UPV/EHU
Așadar, „acest studiu realizat în ultimii opt ani, în perioada 2013-2020, în Spania și în alte țări europene, a urmărit să afle și să analizeze rezistența acestei bacterii la antibioticele pe care le folosim de obicei pentru a trata infecția și să vină cu un tratament eficient”, a spus Luis Bujanda. Pentru a face acest lucru, “am colectat aproximativ 4.000 de culturi de la pacienții afectați de bacterie. Nu este o sarcină ușoară, deoarece izolarea acesteia necesită îndepărtarea țesutului stomacal prin biopsie pentru a putea fi analizat în laboratoarele de microbiologie. Astfel, este utilizată o gastroscopie pentru extragerea probei pentru biopsie”, a explicat profesorul.
„Claritromicina, levofloxacina și metronidazolul sunt cele trei antibiotice utilizate în mod obișnuit pentru tratarea infecției. Am văzut însă că, în același timp, sunt cele care generează cea mai mare rezistență. Prezintă rezistență de 25 %, 20 % și respectiv 30 %, iar acestea sunt cifre foarte mari”, a adăugat Luis Bujanda.
În ciuda faptului că rezistența la antibioticele folosite în mod obișnuit este mare, acest studiu arată că există o tendință descendentă în timp. Acest lucru se datorează cel mai probabil conștientizării din rândul populației și a medicilor cu privire la o mai bună utilizare a antibioticelor, având în vedere că rezistența acestei bacterii este foarte strâns legată de consumul și abuzul de antibiotice.
Pe viitor, cercetătorii speră că rezistența la aceste antibiotice va scădea sub 15% și că vom putea folosi mai puține antibiotice pentru a eradica infecția cu rate de succes de peste 90%, dar toate acestea depind de raționalizarea utilizării antibioticelor.
Sursă material www.news-medical.net.
