Două studii de referință ale unei echipe internaționale de cercetare, au prezentat o nouă perspectivă asupra utilizării excesive a antibioticelor la nou-născuți, subliniind necesitatea unor practici și intervenții mai bune pentru a minimiza efectele potențiale asupra microbiotei în curs de dezvoltare și pentru a elimina viitoarele riscuri asupra sănătății.
Primul studiu, publicat în JAMA Network Open, a prezentat concluziile celei mai mari cohorte de până acum, care a implicat 760.000 de sugari, analizând incidența sepsisului neonatal în prima săptămână de viață și utilizarea corespunzătoare a antibioticelor.
Tobias Strunk, autor principal și singurul cercetător australian din echipă, a spus că studiul a relevat o suprautilizare excesivă a antibioticelor în primele etape ale vieții, Australia înregistrând rate deosebit de ridicate.
„Am descoperit că, în timpul perioadei de studiu, aproape 3% dintre nou-născuții au primit antibiotice în prima săptămână, ceea ce a dus la o medie de 135 de zile de expunere la antibiotice la 1.000 de nașteri”, a spus el.
„Mulți copii – până la 58 – au fost tratați cu antibiotice ca măsură de precauție atunci când a fost identificat un caz de sepsis, cu un total de 273 de zile de tratament cu antibiotice pentru toți bebelușii implicați în studiu”.
A doua lucrare a profesorului Strunk, publicată în Nature Communications, a oferit o analiză mai detaliată a faptelor care contribuie la supratratament, potențialele efecte adverse și instrumentele necesare – care ar trebui dezvoltate și implementate – pentru a aborda această problemă.
„Am descoperit că expunerea la antibiotice la începutul vieții poate duce nu numai la creșterea ratelor de rezistență la antimicrobiene, ci și la perturbarea microbiotei în curs de dezvoltare, fapt ce poate contribui la dezvoltarea anumitor boli pe parcursul vieții, cum ar fi: diabetul, obezitatea, bolile inflamatorii intestinale, astmul și alergiile”, declară profesorul Strunk.
„Tratamentele cu antibiotice la nou-născuți au fost asociate cu o perioadă mai lungă a spitalizărilor, cu scăderea ratelor de alăptare și cu creșterea cheltuielilor de asistență medicală”.
Cercetătorii au descoperit că este necesar un efort de colaborare pentru a optimiza procesul de luare a deciziilor în jurul terapiei cu antibiotice la nou-născuți și au propus trei pași.
„Primul pas cuprinde cuantificarea și partajarea datelor de performanță, pentru a crea un sentiment de urgență pentru schimbarea comportamentului și pentru a permite luarea unor decizii responsabile; al doilea este dat de stabilirea un ”tablou de bord” de referință cu acces deschis, care să compare povara bolii cu povara tratamentului”, completează profesorul.
„Al treilea este dat de dezvoltarea de intervenții educaționale și tehnici inovative, cum ar fi valorificarea inteligenței artificiale și analiza de rutină a datelor, cu scopul final de a proteja microbiota nou-născuților, de a combate rezistența la antimicrobiene și de a îmbunătăți rezultatele sănătății pentru generațiile viitoare”.
Sursă: medicalxpress.com
