Poluarea aerului contribuie la creșterea rezistenței la antibiotice, care reprezintă o amenințare semnificativă pentru sănătatea oamenilor din întreaga lume, sugerează un studiu global.

Analiza a folosit date din peste 100 de țări înregistrate timp de aproape două decenii și indică faptul că poluarea ridicată a aerului este asociată cu creșterea rezistenței la antibiotice în fiecare țară și continent. De asemenea, sugerează că legătura dintre cele două s-a consolidat de-a lungul timpului, cu creșteri ale nivelurilor de poluare a aerului care coincid cu creșteri mai mari ale rezistenței la antibiotice.

„Analiza noastră prezintă dovezi puternice că nivelurile crescânde de poluare a aerului sunt asociate cu un risc crescut de rezistență la antibiotice. Această analiză este prima care arată modul în care poluarea aerului influențează rezistența la antibiotice la nivel global”, au scris cercetătorii din China și Marea Britanie.

Descoperirile lor sunt publicate în revista Lancet Planetary Health.

Principalii factori sunt reprezentați de utilizarea abuzivă și utilizarea excesivă a antibioticelor, care sunt folosite pentru a trata infecțiile. Cu toate acestea, studiul sugerează că problema este agravată de nivelurile în creștere ale poluării aerului.

Studiul nu a analizat motivul pentru care cele două ar putea fi asociate. Dovezile sugerează că particulele PM2.5 pot conține bacterii rezistente la antibiotice și gene de rezistență, care pot fi transferate între medii și inhalate direct de oameni, au spus autorii.

Poluarea aerului este deja cel mai mare risc de mediu pentru sănătatea publică. Expunerea pe termen lung la poluarea aerului este asociată cu afecțiuni cronice precum: bolile de inimă, astmul și cancerul pulmonar; toate acestea reducând speranța de viață.

Expunerea pe termen scurt la niveluri ridicate de poluare poate provoca tuse, respirație șuierătoare și crize de astm.

Reducerea poluării aerului ar putea ajuta la reducerea rezistenței la antibiotice, potrivit studiului, prima analiză globală aprofundată a posibilelor legături dintre cele două. Controlul poluării aerului ar putea reduce considerabil decesele și costurile economice care decurg din infecțiile rezistente la antibiotice.

Autorul principal, profesorul Hong Chen de la Universitatea Zhejiang din China, a declarat: „Rezistența la antibiotice și poluarea aerului se numără printre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale. Până acum, nu aveam o imagine clară a posibilelor legături dintre cele două, dar această lucrare sugerează că beneficiile controlării poluării aerului ar putea fi duble: nu numai că va reduce efectele nocive ale calității proaste a aerului, ci ar putea juca un rol major în combaterea creșterii și răspândirii bacteriilor rezistente la antibiotice.”

Chiar dacă, aerul este recunoscut ca fiind o cale directă pentru diseminarea rezistenței la antibiotice, există date limitate despre diferitele căi prin care genele rezistente la antibiotice sunt transportate prin poluarea aerului. Potențialele căi includ spitale, ferme și unități de tratare a apelor uzate care emit și răspândesc particule rezistente la antibiotice prin aer și apoi pe distanțe mari.

Până acum, au existat date limitate despre cât de mult influențează poluarea aerului cu PM2.5 – care este alcătuită din particule de 30 de ori mai mici decât diametrul unui fir de păr uman – asupra rezistenței la antibiotice la nivel global. Sursele de PM2.5 includ traficul rutier, procesele industriale și arderea casnică a cărbunelui și a lemnului. Datele indică că 7,3 miliarde de oameni la nivel global sunt expuși direct la niveluri medii anuale nesigure de PM2.5.

Autorii au creat un set extins de date pentru a explora dacă PM2.5 a fost un factor cheie care a condus la rezistența globală la antibiotice, folosind date pentru 116 țări din anul 2000 până în 2018.

Descoperirile indică o creștere a rezistenței la antibiotice cu PM2.5, fiecare creștere cu 10% a poluării aerului este asociată cu creșteri ale rezistenței la antibiotice cu 1,1%.

Asocierea s-a consolidat de-a lungul timpului, cu modificări ale nivelurilor de PM2.5, care au provocat creșteri mai mari ale rezistenței la antibiotice în ultimii ani. Analiza arată că rezistența la antibiotice rezultată din poluarea aerului a fost legată de aproximativ 480.000 de decese premature în 2018.

O modelare a posibilelor scenarii indică faptul că, dacă nu ar exista modificări la politicile actuale privind poluarea aerului până în 2050, nivelurile de rezistență la antibiotice la nivel mondial ar putea crește cu 17%. Numărul anual de decese premature legate de rezistența la antibiotice ar putea crește la aproximativ 840.000.

Lipsa datelor din unele țări ar fi putut afecta analiza generală, susțin autorii.

Studiul a fost observațional, așadar nu a putut dovedi cauza și efectul. Cercetările viitoare ar trebui să se concentreze pe analiza mecanismului de bază al modului în care poluarea aerului afectează rezistența la antibiotice.

Sursă: www.theguardian.com