Au fost publicate noi cercetări care identifică progrese către o mai bună înțelegere a rezistenței antimicrobiene (AMR), în special pentru pneumonia dobândită în spital (HAP).

Rezistența la antibiotice sau antimicrobiene este o problemă globală în creștere, iar informațiile despre cum să se administreze antibiotice pentru a minimiza bacteriile care dezvoltă rezistență, sunt puține. Cu toate acestea, Universitatea din Liverpool joacă un rol cheie în contribuția la eforturile internaționale de a înțelege mai bine AMR.

Într-o lucrare publicată în data de 18 ianuarie, dr. Christopher Darlow, de la Grupul de Farmacologie și Terapie Antimicrobiană (APT) de la Universitatea din Liverpool, detaliază un nou model animal experimental de HAP. Modelul testează atât efectul meropenemului – un antibiotic utilizat în mod obișnuit pentru HAP – și determină modul în care apare rezistența la meropenem.

Infecțiile pulmonare sunt destul de frecvente în spitale, HAP reprezentând aproximativ 10% din decesele survenite în spital.

Din cauza tipurilor de bacterii care cauzează HAP și a numărului mare de bacterii din plămâni în timpul HAP, dezvoltarea rezistenței la antibioticele administrate pentru tratarea acesteia este obișnuită. Acest lucru apare pentru că dozele de antibiotice sunt determinate de dezvoltatorii de medicamente pentru a trata HAP în mod eficient, dar fără a lua în considerare doza necesară pentru a preveni apariția rezistenței.

Echipa de cercetătorii a dezvoltat un nou model experimental de HAP și l-a folosit pentru a testa efectele meropenemului. Acest model a permis echipei să detecteze atât cantitatea de bacterii din plămâni pe măsură ce antibioticul este administrat, cât și apariția rezistenței, prin analiza mutațiilor în genele bacteriilor.

În această lucrare, echipa a demonstrat că dozele prea mici de meropenem tratează HAP, dar provoacă și o apariție mai mare a rezistenței. Dimpotrivă, rezistența poate fi redusă prin creșterea dozei de meropenem sau prin administrarea unui al doilea tip de antibiotic (amikacină) în același timp. Ambele strategii pot fi utilizate în medii clinice pentru a reduce rezistența antimicrobiană.

Echipa a cartografiat și modul în care bacteriile suferă mutații și se adaptează pentru a dezvolta această rezistență, oferind o perspectivă asupra mecanismelor de bază.

Dr. Christopher Darlow a declarat: „Prin această lucrare am evidențiat problema dezvoltării rezistenței în HAP atunci când este tratată cu meropenem și am demonstrat potențiale strategii pentru a preveni acest lucru, adică creșterea cantitații de meropenem sau combinarea cu un alt antibiotic. Dincolo de implicațiile pentru HAP, această lucrare reprezintă o nouă platformă experimentală care permite ca antibioticele (atât noi, cât și vechi) să fie evaluate pentru capacitatea lor de a dezvolta rezistență și de a identifica strategii pentru a atenua acest fenomen. În viitor, sperăm să folosim această platformă și pentru alte antibiotice, pentru a îmbunătăți utilizarea antibioticelor și pentru a ajuta la prevenirea dezvoltării rezistenței la antibiotice”.

 

Sursă material: www.sciencedaily.com