Săptămâna mondială de conştientizare a rezistenţei la antibiotice este marcată în fiecare an, în perioada 18-24 noiembrie.

Evenimentul reprezintă o campanie globală dedicată creşterii gradului de conştientizare a rezistenţei la antimicrobiene la nivel mondial şi încurajarea celor mai bune practici în rândul populaţiei pentru a evita apariţia şi răspândirea în continuare a infecţiilor rezistente la medicamente.

Tema pentru 2024 a Săptămânii mondiale de conştientizare a rezistenţei la antibiotice este „Educate. Advocate. Act now” (Educă. Susţine. Acţionează acum). Aceasta a fost aleasă pe baza feedback-ului dintr-un sondaj online în rândul părţilor interesate din sectoarele sănătăţii umane, animale, vegetale şi a mediului, care a colectat aproape 200 de răspunsuri la nivel global, se arată pe www.who.int.

Rezistenţa la antimicrobiene apare atunci când bacteriile, virusurile, ciupercile şi paraziţii nu mai răspund la agenţii antimicrobieni. se modifică în timp şi nu mai răspund la medicamente. Acest lucru face ca infecţiile să fie mai greu de tratat şi să crească riscul de răspândire a bolii, de îmbolnăvire gravă şi de deces.

Rezistenţa la antimicrobiene este o criză mondială presantă de sănătate dar şi socio-economică. Are un impact semnificativ asupra sănătăţii umane şi animale, asupra producţiei de alimente şi asupra mediului. Agenţii patogeni rezistenţi la medicamente reprezintă o ameninţare pentru toată lumea. Astfel, prin tema din acest an, comunităţile la nivel mondial sunt îndemnate să informeze părţile interesate cu privire la consumul de antibiotice, să pledeze pentru angajamente îndrăzneţe şi să ia acţiuni concrete ca răspuns la rezistenţa la antimicrobiene, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Reuniunea la nivel înalt a ONU, din 26 septembrie 2024, privind Săptămâna mondială de conştientizare şi cea de-a patra Conferinţă ministerială globală la nivel înalt privind rezistenţa la antimicrobiene (desfăşurată între 16-17 noiembrie 2024, în Arabia Saudită) oferă o fereastră critică de oportunitate pentru angajamente politice şi financiare, precum şi o responsabilitate sporită ca răspuns la Săptămâna mondială de conştientizare. Este nevoie de o conducere politică mai puternică, de susţinere şi de responsabilitate la toate nivelurile, iar momentul să acţionăm este acum, se subliniază pe www.who.int.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, rezistenţa la antimicrobiene este una dintre cele mai importante ameninţări globale pentru sănătatea publică şi dezvoltare. Se estimează că aceasta a fost direct responsabilă pentru 1,27 milioane de decese la nivel mondial în 2019 şi a contribuit la 4,95 milioane de decese. Utilizarea excesivă a antimicrobienelor la oameni, animale şi plante sunt principalii factori în dezvoltarea agenţilor patogeni rezistenţi la medicamente. Rezistenţa la antimicrobiene afectează ţările din toate regiunile şi la toate nivelurile de venit. Pe lângă deces şi invaliditate, rezistenţa la antimicrobiene are costuri economice semnificative.

Banca Mondială estimează că rezistenţa la antimicrobiene ar putea duce la costuri suplimentare de asistenţă medicală de 1 trilion de dolari până în 2050 şi pierderi de produs intern brut (PIB) de la 1 trilion de dolari până la 3,4 trilioane de dolari SUA până în 2030. Priorităţile de abordare a rezistenţei la antimicrobiene în sănătatea umană includ prevenirea tuturor infecţiilor, care pot duce la utilizarea inadecvată a antimicrobienelor; asigurarea accesului universal la diagnosticul de calitate şi tratamentul adecvat al infecţiilor şi la informaţii strategice şi de inovare, de exemplu la controlul consumului/utilizării antimicrobiene, la cercetarea şi dezvoltarea de vaccinuri noi, cum se arată pe www.who.int.