Rezistența la antimicrobiene (RAM) este recunoscută la nivel global drept una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătate, responsabilă pentru 1,27 milioane de decese anual.

„Conform OMS, dacă nu se iau măsuri prompte, RAM ar putea provoca mai multe decese decât cancerul până în anul 2050. Aceasta este o problemă uriașă, iar vaccinarea ar putea fi una dintre soluții”, a declarat Arnaud Marchant, director al Institutului European Plotkin pentru Vaccinologie de la Universitatea Liberă din Bruxelles (EPIV-ULB), Belgia.

Antibioticele își pierd eficacitatea

Dr. Marc Van Ranst, medic virusolog la Institutul de Cercetare Medicală Rega din Belgia, a făcut subliniat îngrijorările lui Marchant. El a observat că „un număr tot mai mare de bacterii devin rezistente la mai multe antibiotice. Antibioticele erau medicamente miraculoase, în timp au încetat sau aproape că au încetat să aibă eficacitate împotriva anumitor bacterii. Chiar dacă descoperim terapii mai eficiente, există probabilitatea ca infecțiile bacteriene să devină din ce în ce mai greu de tratat din cauza RAM”.

„Dacă continuă această tendință, este cu totul rezonabil să se prezică că în 25 de ani, unele antibiotice vor deveni inutile, anumite infecții bacteriene vor fi mult mai greu de tratat, iar numărul deceselor cauzate de RAM îl va depăși pe cel al deceselor provocate de cancer. Trebuie remarcat că, pe măsură ce tratamentele pentru cancer se îmbunătățesc, se așteaptă ca numărul deceselor provocate de cancer să scadă, evidențiind și mai mult povara în creștere a deceselor asociate cu RAM.”

Virusuri, vaccinuri și rezistență

Van Ranst a subliniat că, deși RAM implică în primul rând bacteriile, infecțiile virale și vaccinarea împotriva acestora joacă, de asemenea, un rol în abordarea problemei. „Atunci când vaccinurile previn îmbolnăvirea, ele reduc nevoia de utilizare inutilă a antibioticelor. În trecut, antibioticele erau prescrise frecvent pentru infecțiile respiratorii – cauzate de obicei de virusuri – ceea ce duce la utilizarea greșită și la creșterea rezistenței. Prin prevenirea infecțiilor virale prin vaccinare, reducem utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor și dezvoltarea rezistenței la antimicrobiene.”

Domenii strategice

Pentru a maximiza impactul vaccinării în combaterea RAM, trebuie să se prioritizeze mai multe domenii strategice, potrivit EPIV-ULB. „Extinderea acoperirii de vaccinale este crucială pentru prevenirea eficientă a răspândirii agenților patogeni rezistenți”, a spus Marchant.

„Inovarea și dezvoltarea de noi vaccinuri sunt, de asemenea, esențiale, inclusiv cercetarea direcționată a vaccinurilor pentru infecții care în prezent sunt inevitabile prin alte mijloace. Îmbunătățirea supravegherii epidemiologice prin colectarea și analiza la nivel național a datelor va clarifica și mai mult impactul vaccinurilor asupra RAM și va informa deciziile politice privind sănătatea.”

EPIV-ULB a subliniat importanța educării publicului și a profesioniștilor din domeniul sănătății: „Conștientizarea publicului este esențială pentru a aborda ezitarea privind vaccinarea, prin oferirea informațiilor clare cu privire la importanța prevenirii. Pregătirea profesională din domeniul sănătății trebuie, de asemenea, să se îmbunătățească, încurajând practicile preventive și utilizarea judicioasă a antibioticelor”, a explicat Marchant.

Rolul vaccinării

„Soluțiile complementare sunt din ce în ce mai importante pe măsură ce antimicrobienele își pierd eficacitatea și tratamentele devin mai complexe. Vaccinarea oferă o soluție preventivă, proactivă și eficientă, reducând direct și indirect răspândirea agenților patogeni rezistenți”, a mai spus Marchant.

Vaccinurile combat RAM prin diverse mecanisme: „Previn boli precum pneumonia pneumococică și meningita, reducând nevoia de antibiotice pentru a trata aceste infecții. În plus, vaccinarea reduce utilizarea inadecvată a antibioticelor prin prevenirea infecțiilor virale, reducând riscul prescrierii excesive a antibioticelor în cazurile în care acestea nu sunt necesare. În cele din urmă, imunitatea de grup încetinește circulația agenților patogeni rezistenți, limitând răspândirea acestora”.

Van Ranst a îndemnat profesioniștii din domeniul sănătății să acorde prioritate vaccinării populațiilor expuse riscului, în special vaccinării antigripale. Acestea includ vârstnicii cu probleme de sănătate și femeile însărcinate.

O provocare globală

Marc Noppen, director al Spitalului Universitar din Bruxelles, Belgia, a subliniat complexitatea RAM ca o problemă globală: „Problema nu se datorează exclusiv utilizării antibioticelor la oameni, ea provine și din medicina veterinară, agricultură și creșterea animalelor. Aceasta este o problemă multifactorială, la nivel mondial, care necesită conștientizarea publicului. Strategiile îmbunătățite de vaccinare reprezintă o modalitate de a aborda RAM, în special în această eră post-COVID, în care scepticismul față de vaccinuri este răspândit”.

Vaccinarea rămâne o piatră de temelie în lupta împotriva RAM. Pe măsură ce agenții patogeni devin din ce în ce mai rezistenți la antibiotice, eforturile coordonate și dezvoltarea de vaccinuri inovatoare sunt esențiale pentru atenuarea acestei crize globale de sănătate.

Sursa informațiilor: www.medscape.com