Rezistența la antimicrobiene (RAM) este o problemă complexă care nu poate fi gestionată în mod izolat. Gestionarea RAM necesită atât acțiuni intersectoriale (sănătate umană, producția de alimente, veterinar și mediu), cât și o abordare de tipul „One Health”. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a identificat un pachet de bază a intervențiilor de gestionare a RAM, care include sănătatea umană, plasând oamenii și nevoile lor în prim-plan.
Intervențiile propuse se bazează pe patru piloni: prevenirea infecțiilor, inclusiv accesul la vaccinuri și imunizare extinsă, accesul la servicii esențiale de sănătate, diagnosticarea în timp util și precisă și asigurarea unui tratament adecvat, de calitate. Aceste intervenții prezintă două etape de bază: informații strategice obținute prin supraveghere și cercetare și o guvernare eficientă, conștientizarea efectelor RAM și educarea populației. Aceste etape sunt necesare pentru a depăși barierele cu care se confruntă oamenii și sistemele de sănătate care luptă împotriva RAM.
La nivel global, regional și național au fost conduse numeroase solicitări pentru acțiuni coordonate împotriva RAM. În 2015, Adunarea Mondială a Sănătății a adoptat un plan de acțiune global pentru abordarea RAM, îndemnând statele membre să dezvolte planuri naționale de acțiune. Apoi, a fost publicată lista prioritară a OMS de agenți patogeni endemici, pentru cercetarea și dezvoltarea de noi antimicrobiene. În 2017, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a adoptat o decizie pentru a accelera acțiunile globale privind RAM. Până în martie 2023, 122 de țări au formulat planuri naționale de acțiuni pentru combaterea RAM. Planul global de acțiune privind rezistența la antimicrobiene pune accent pe îmbunătățirea conștientizării, consolidarea cunoașterii, reducerea riscului de infecții, utilizarea corespunzătoare antimicrobienelor etc. În 2021, OMS a publicat cadrul de acțiune privind imunizarea pentru a reduce utilizarea antibioticelor și pentru a preveni rezistența la antimicrobiane.
Sursa informațiilor: iris.who.int