Prof. Univ. Dr. Codruța Nemet, medic primar epidemiolog la Spitalul OncoCard MEDLIFE Brașov, cadru didactic asociat, conducător de doctorat la Școala Doctorală Interdisciplinară a Universității Transilvania din Brașov, a oferit într-un interviu acordat pentru platforma AntibioticeleMileniuluiTrei.ro, o perspectivă asupra acțiunilor care pot contribui la combaterea rezistenței la antimicrobiene.

„Educația se constituie într-un instrument-cheie în lupta împotriva rezistenței la antimicrobiene, ajutând la creșterea gradului de conștientizare și la schimbarea comportamentului, atât al publicului larg, cât și al profesioniștilor din domeniul sănătății”, deschide discuția Prof. Dr. Codruța Nemet.

Informarea publicului se poate realiza, prin:

  • campanii de informare și conștientizare publică a necesității utilizării responsabile a antibioticelor conform prescripțiilor medicale, a riscurilor asociate utilizării abuzive sau empirice a acestora cu precizarea măsurilor preventive pe care pacienții le pot lua. Aceste campanii pot folosi diverse mijloace de comunicare, cum ar fi reclamele TV, radio, afișele și platformele online prin mass media, rețele de socializare etc.
  • crearea și distribuirea de materiale educaționale, precum: broșuri, afișe site-uri web, care să ofere informații accesibile despre rezistența antimicrobiană, utilizarea corectă a antibioticelor și măsurile de prevenire a infecțiilor.
  • introducerea în școli și grădinițe a unor programe educaționale adecvate vârstei cu informații ușor de asimilat referitoare la conceptul de rezistență la antimicrobiene (RAM) ceea ce va contribui la formarea unor generații viitoare mai conștiente și responsabile în ceea ce privește utilizarea antibioticelor .

Referitor la educația profesioniștilor din cadrul sănătății, Prof. Dr. Codruța Nemet afirmă: „Medicii și profesioniștii din sănătate trebuie să poată comunica cu pacienții într-un limbaj accesibil cu privire la importanța utilizării raționale a antibioticelor, riscurile asociate și alternativele disponibile, atunci când este cazul.”

Iar educația corpului medical, prin :

  • programele de formare continuă esențiale medicilor, farmaciștilor și asistentelor pentru a le menține actualizate cunoștințele referitoare la rezistența la antibiotice.
  • elaborarea și diseminarea de ghiduri de prescripție a antibioticelor bazate pe dovezile necesare medicilor, pentru a promova și utiliza corect antibioticele și pentru a evita prescripțiile inutile.

O acțiune importantă, susține Prof. Nemet, parte a combaterii rezistenței la antibiotice, este dată de către colaborarea interdisciplinară :„Din acest punct de vedere, colaborarea interdisciplinară se referă la stimularea colaborării între diferite discipline medicale și instituții guvernamentale și non-guvernamentale în a dezvolta și implementa strategii eficiente de conștientizare și combatere a RAM la nivel tranfrontalier, având în vedere și o abordare intersectorială între industria farmaceutică , sectorul medical uman, cel veterinar , agricol și cel de mediu.”

Și zona non-guvernamentală trebuie să fie parte a acestor acțiuni: „Comunitatea trebuie să participe prin implicarea activă a organizațiilor comunitare, a reprezentanților organizațiilor de pacienți în eforturile de educație și conștientizare, care poate crește impactul mesajelor transmise de specialiștii voluntari și contribuie la promovarea unui angajament mai mare din partea publicului”, completează prof. Codruța Nemet.

Conform prof. Nemet, pentru a încetini dezvoltarea rezistenței la antibiotice și pentru a preveni ca aceasta să devină o cauză majoră de mortalitate, sunt necesare acțiuni la nivel național și global, precum:

  1. Promovarea utilizării raționale a antibioticelor prin implementarea de la nivel guvernamental a unor programe de educație și conștientizare a publiculului și profesioniștlor din domeniul sanitar cu privire la importanța utilizării raționale a antibioticelor și la riscurile rezistenței.
  2. Reglementarea utilizării antibioticelor prin stabilirea de către guverne a unor reguli stricte privind prescrierea și distribuirea antibioticelor, implementarea unor sisteme de monitorizarea a utilizării lor în spitale, clinici și farmacii.
  3. Promovarea dezvoltării de noi antibiotice prin susținerea cercetării și dezvoltarea de noi antibiotice și alternative pentru a combate infecțiile rezistente la antibiotic, precum terapiile cu bacteriofagi și terapiile cu anticorpi monoclonali.
  4. Implementarea măsurilor de prevenire și limitare a infecțiilor cum ar fi: dezinfecția igienică a mâinilor, curățenia și dezinfecția corectă a mediului de spital, curățarea, dezinfecția și sterilizarea după caz a instrumentatului și echipamentelor medicale utilizate în scop diagnostic sau terapeutic și nu în ultimul rând vaccinarea. Toate acestea pot contribui la prevenirea și controlul infecțiilor și, implicit, la reducerea necesității utilizării antibioticelor.
  5. Promovarea colaborării internaționale, întrucât rezistența la antibiotice nu cunoaște granițe, așadar cooperarea la nivel global este crucială. Statele ar trebui să lucreze împreună pentru a dezvolta și implementa strategii comune de gestionare a rezistenței la antibiotice.

Acțiuni necesare pentru sectorul zootehnic și agricol, precum și pentru mediul înconjurător

Supravegherea RAM în sectorul zootehnic și agricol, implică, conform medicului specialist:

  • monitorizarea utilizării antibioticelor în scop profilactic sau de tratament a bolilor infecțioase la animale și plante, prevenind astfel utilizarea excesivă și inadecvată a acestor medicamente;
  • legislație și reglementare prin decizii guvernamentale care stabilesc reguli stricte privind utilizarea antibioticelor în creșterea animalelor și punerea în aplicare a unor măsuri de control pentru a se asigura că acestea sunt respectate;
  • monitorizarea rezistenței la antibiotice la animalele din ferme este importantă pentru a identifica germenii drogrezistenți și pentru a evita transmiterea acestora la om prin intermediul lanțului alimentar.

Supravegherea RAM în mediul înconjurător, presupune:

  • monitorizarea scurgerilor de antibiotice provenind din industria farmaceutică, agricultură sau din tratarea apelor uzate. Supravegherea mediului ajută la identificarea surselor de contaminare și la evaluarea nivelurilor de antibiotice din mediul acvatic și sol.
  • efectele asupra ecosistemului – rezistența la antibiotice a germenilor ajunși în mediul înconjurător poate afecta ecosistemele acvatice și terestre și poate duce la selectarea bacteriilor rezistente la antibiotice în aceste medii. Supravegherea mediului contribuie la înțelegerea acestor efecte și la dezvoltarea strategiilor de protejare a mediului.
  • promovarea unor bune practici prin educarea fermierilor și a crescătorilor de animale cu privire la utilizarea responsabilă a antibioticelor și la măsurile de prevenire a bolilor infecțioase poate contribui la reducerea necesității utilizării acestor medicamente în sectorul zootehnic.

***

Antibioticele Mileniului III este un Program de comunicare profesională și responsabilitate socială, inițiat și susținut de Compania Antibiotice. În cadrul acestuia sunt abordate teme legate de utilizarea judicioasă a antibioticelor.

Obiectivul programului este de informare pentru a îmbunătăți gradul de conștientizare și înțelegere a rezistenței antimicrobiene și pentru a încuraja cele mai bune practici legate de utilizarea cu responsabilitate a antibioticelor, astfel încât acestea să-și păstreze eficacitatea și în viitor.

Programul are o pagină web, www.AntibioticeleMileniuluiTrei.ro, și un raport special cu cele mai importante noutăți și studii pe aceaste temă, transmis bilunar abonaților la platformă. Pentru a vă abona la raportul special, accesați formularul, AICI!