Demența frontotemporală sau demența lobară frontotemporală este un termen care se referă la o serie de demențe cu debut precoce caracterizate prin atrofierea progresivă a lobilor frontali ai creierului, lobii temporari sau ambele.
Simptomele demenței frontotemporale sau pot apărea încă de la vârsta de 40 de ani. Principalele simptome apărute la această formă de demență sunt deficiențele funcționale cognitive și modificările de personalitate și de comportament.
Cercetătorii explică că demența frontotemporală este ereditară și este legată în cele mai multe cazuri de mutații specifice ale ADN-ului.
Oamenii de știință de la Universitatea din Kentucky College of Medicine, Lexington, în colaborare cu colegii lor din alte instituții de cercetare, au studiat genele asociate cu demența frontotemporală.
Ei au vrut să stabilească dacă există un medicament ce poate împiedica sau nu aceste gene să declanșeze afecțiunea.
În noul lor studiu, ale cărui constatări apar în revista Human Molecular Genetics, cercetătorii s-au concentrat asupra unei mutații specifice a genelor.
Combaterea demenței frontotemporale cu antibiotice
Autorii studiului explică faptul că, un jucător cheie în această formă de demență cu debut precoce este o mutație a genelor care reglează producerea unei proteine numite progranulină. Mutația oprește celulele creierului să producă această proteină, ceea ce contribuie probabil la patologii legate de demență.
Cercetătorii au folosit culturi de celule pentru a vedea dacă ar putea opri mutația genetică care inhibă producția de progranulină.
Experimentele lor de laborator au relevat faptul că unele aminoglicozide, care sunt o clasă de antibiotice, pot fi eficiente în acest sens.
Aceștia au adăugat molecule de antibiotice celulelor afectate și au descoperit că două antibiotice aminoglicozide-gentamicina B1 și G418, au fost capabile să „remedieze” mutația genetică, restabilind producția de progranulină la aproximativ 50–60%.
Cercetătorii specifică în lucrarea lor, că moleculele G418 au fost mai eficiente decât moleculele de gentamicină în refacerea producției de progranuline.
Pe viitor, cercetătorii speră că descoperirile lor pot duce la dezvoltarea unui medicament care este capabil să combată unele dintre mecanismele care provoacă demența precoce.
Deocamdată, intenționează să-și continuie studiul, cu ajutorul șoarecilor cu mutație genetică, pentru a confirma dovezile.
“Aceasta este o etapă a studiului, dar oferă o dovadă importantă a conceptului că aceste antibiotice, aminoglicozidele, sau derivații lor, pot fi o cale terapeutică pentru demența frontotemporală”, susține cercetătorul principal Prof. Haining Zhu.
Articol preluat și tradus de pe MedicalNewsToday.com
