Rezistența la antimicrobiene (RAM) reprezintă o amenințare tot mai mare pentru sănătatea globală, subminând eficiența tratamentelor care salvează vieți și expunând populațiile la riscuri crescute, fie în fața infecțiilor comune, fie în cazul unor intervenții medicale de rutină.
Sistemul Global de Supraveghere a Rezistenței și Utilizării Antimicrobienelor al OMS (GLASS) sprijină țările în construirea unor sisteme naționale de supraveghere și în generarea de date standardizate care să ghideze acțiunile de sănătate publică.
Acest raport al OMS prezintă o analiză globală a prevalenței și tendințelor rezistenței la antibiotice și a fost realizat în urma examinării a peste 23 de milioane de cazuri confirmate bacteriologic de infecții ale fluxului sanguin (bacteriemii), infecții ale tractului urinar, infecții gastrointestinale și gonoree urogenitală. Datele au fost raportate de 104 țări în anul 2023 și de 110 țări în perioada 2016–2023.
Raportul:
- oferă estimări ajustate la nivel global și regional pentru anul 2023 privind rezistența la antimicrobiene (RAM), acoperind 93 de combinații între tipuri de infecții, agenți patogeni și antibiotice;
- prezintă estimări ajustate la nivel național pentru 2023, pentru combinații-cheie între agenți patogeni și antibiotice;
- urmărește tendințele globale și regionale ale rezistenței pentru 16 combinații, în perioada 2018–2023.
De asemenea, raportul analizează progresele înregistrate în construirea sistemelor de supraveghere a RAM la nivel global și național începând cu 2016 și introduce un cadru de evaluare pentru a analiza nivelul de acoperire al datelor naționale. Pe baza acestor constatări, raportul identifică direcții prioritare de acțiune pentru consolidarea sistemelor de supraveghere și sprijinirea răspunsurilor la nivel național, în concordanță cu obiectivele globale.
Aspecte esențiale
- Participarea țărilor în cadrul Sistemului Global de Supraveghere a Rezistenței și Utilizării Antimicrobienelor al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a crescut de patru ori din 2016, cu toate că disparitățile regionale persistă.
- Rezistența la antibiotice se menține la niveluri ridicate la nivel global, însă distribuția acesteia variază semnificativ de la o regiune la alta.
- Creșterea rezistenței la antibiotice în rândul bacteriilor Gram-negative reprezintă o amenințare din ce în ce mai serioasă.
- Țările cu sisteme de supraveghere limitate raportează adesea niveluri mai ridicate de rezistență la antibiotice.
- Rezistența la antibiotice afectează în mod disproporționat țările cu venituri mici și medii, precum și pe cele cu sisteme de sănătate fragile.
Imagine de ansamblu asupra procentelor globale de rezistență la antimicrobiane (RAM) în anul 2023
Tabelul de mai jos oferă o imagine de ansamblu asupra procentelor globale ale rezistenței la antimicrobiene (RAM) în anul 2023, precum și asupra tendințelor observate în perioada 2018–2023, pentru o serie de combinații considerate critice sau cu prioritate ridicată între patogeni și antibiotice.
Printre cele mai preocupante situații se numără creșterea rezistenței la ciprofloxacin în cazul Salmonella spp. și Shigella spp., precum și rezistența semnificativă a Neisseria gonorrhoeae la fluorochinolone și cefalosporine de generația a treia. Aceste tendințe indică o răspândire globală a rezistenței, cu variații regionale importante.
De asemenea, se remarcă niveluri ridicate de rezistență la antibiotice esențiale în cazul unor patogeni precum Klebsiella pneumoniae (rezistentă la carbapeneme și cefalosporine), Acinetobacter spp. (cu o capacitate mare de supraviețuire în unitățile medicale), și Staphylococcus aureus (MRSA), care mențin rate stabile, dar ridicate de rezistență. E. coli prezintă o tendință crescătoare de rezistență la cefalosporine de generația a treia. Aceste date subliniază necesitatea urgentă de consolidare a supravegherii RAM și de dezvoltare a unor strategii terapeutice alternative.
Sursa informațiilor: iris.who.int
