De la schimbările climatice la rezistența la antimicrobiene, multe dintre amenințările la adresa sănătății și bunăstării cu care se confruntă Europa sunt legate de modele nesustenabile de producție și consum. Conceptul One Health – O singură sănătate recunoaște că aceste amenințări pot fi abordate doar prin colaborare multisectorială și transdisciplinară în domeniile sănătății umane, animalelor, plantelor și ecosistemelor. Agenția Europeană de Mediu (AEE) lucrează împreună cu alte agenții și instituții ale Uniunii Europene (UE) pentru a sprijini implementarea abordării One Health în Europa.

Ce reprezintă abordarea One Health?

La nivel global, rezistența la antimicrobiene (RAM) și schimbările climatice sunt două dintre principalele urgențe privind sănătatea și pot fi considerate priorități interconectate ale sănătății publice. Aspectele comune și complexe ar trebui investigate profund într-o perspectivă One Health. De exemplu:

  • poluarea mediului este asociată cu peste 10% din totalul deceselor premature din statele membre ale UE, iar substanțele nocive emise în aer, sol și apă sunt adesea răspândite în alimente, fiind principala sursă de expunere a oamenilor;
  • amenințările la adresa sănătății umane asociate cu schimbările climatice, inclusiv căldura, inundațiile și bolile infecțioase sensibile la schimbările climatice, sunt deja semnificative în Europa și probabil vor crește în viitor;
  • majoritatea bolilor infecțioase cunoscute și emergente sunt cauzate de agenți patogeni zoonotici, iar riscurile prezentate de astfel de agenți patogeni pot crește din cauza ratelor globale actuale de pierdere a biodiversității și a modificărilor apărute în utilizarea terenurilor;
  • ratele ridicate de rezistență la antimicrobiene (RAM), care sunt determinate de utilizare excesivă și necorespunzătoare a antimicrobienelor la oameni și animale, duc în prezent la peste 800.000 de infecții și aproximativ 35.000 de decese în fiecare an în UE/SEE.

Este recunoscut pe scară largă că nicio disciplină sau sector al societății nu poate aborda cu succes aceste probleme acționând în mod izolat. Necesitatea unei astfel de colaborări transdisciplinare și multisectoriale în știință, politică și societate este adesea denumită abordarea One Health.

În practică, aplicarea abordării One Health înseamnă că toate acțiunile de prevenire, detectare și răspuns la amenințările asupra sănătății ar trebui să ia în considerare interconexiunile dintre sănătatea umană, animalelor, plantelor și ecosistemului. De exemplu, abordarea necesită ca cercetătorii și evaluatorii de risc să integreze și să partajeze cunoștințele din diferite discipline (de exemplu, științe veterinare, științe ale mediului și sănătății umane) atunci când evaluează riscurile pentru sănătate prezentate de anumiți vectori de boli sau contaminanți. De asemenea, factorilor de decizie să acționeze asupra surselor  pentru a preveni și a atenua riscurile pentru sănătate, de exemplu prin reducerea presiunilor umane asupra mediului.

Rezistența la antimicrobiene și schimbările climatice: abordarea One Health

Potrivit OMS, RAM este una dintre printre cele 10 amenințări la adresa sănătății globale cu care se confruntă umanitatea, cu utilizarea abuzivă și necorespunzătoare a antimicrobienelor la oameni, animale și plante – principala cauză pentru dezvoltarea agenților patogeni rezistenți la medicamente. Deși RAM este un fenomen natural, principalii factori ai dezvoltării și răspândirii sale sunt produse de om. Descoperirile din studiile care demonstrează prin secvențierea întregului genom, transferul de la animal la om al genelor de rezistență, confirmă necesitatea acțiunilor internaționale de abordare a RAM în mai multe sectoare.

Din cauza amplorii, schimbările climatice sunt adesea comparate cu RAM și este cunoscut faptul că schimbările climatice ar putea contribui indirect asupra fenomenului RAM. Din acest motiv, abordarea One Health trebuie să se concentreze pe protecția simultană a oamenilor, animalelor și mediului. Relația dintre încălzirea globală și agenții patogeni datează de mulți ani – multe microorganisme zoonotice au ajuns la om. De exemplu, adaptarea bacteriilor – cum ar fi Campylobacter, Salmonella și Vibrio cholerae – la temperaturi mai calde a dus la reapariția acestor boli infecțioase odată cu creșterea temperaturilor în sistemele de apă. Astfel, ratele de rezistență pentru aceste bacterii sunt cresc, iar opțiunile pentru distrugerea acestor patogeni sunt limitate din cauza RAM. O identificare precoce a bolilor infecțioase asociate schimbărilor climatice este crucială pentru gestionarea „focarelor” în toate situațiile. În plus, utilizarea ridicată a antimicrobienelor în ferme și agricultură și creșterea RAM necesită o colaborare strictă între medici veterinari și medicii umani pentru prevenirea transmiterii.

Utilizarea antimicrobienelor în domeniul veterinar la nivelul Uniunii Europene

Antimicrobienele sunt un instrument esențial pentru prevenirea sau tratarea bolilor la oameni și animale. În sistemele alimentare, ele ajută la asigurarea sănătății și bunăstării animalelor crescute pentru hrană. Cu toate acestea, utilizarea lor poate duce, de asemenea, la poluarea mediului și poate afecta sănătatea umană, inclusiv prin contribuția la amenințarea generată de RAM.

Rezumatul situației la nivelul Uniunii Europene

  • În UE-27, utilizarea antimicrobienelor pentru animalele de consum și în acvacultură a scăzut cu aproximativ 28% între 2018 și 2022.
  • Există lacune semnificative de cunoștințe cu privire la prezența reziduurilor antimicrobiene, a bacteriilor rezistente la antimicrobiene și a genelor RAM în mediul european.
  • RAM rămâne o provocare pentru sănătatea publică, infecțiile rezistente la antimicrobiene fiind estimate că provoacă peste 35.000 de decese pe an în Spațiul Economic European. Țările care au înregistrat rate scăzute ale consumului total de antimicrobiene prezintă o reducere a bacteriilor rezistente.
  • monitorizare îmbunătățită a antimicrobienelor în apele europene ar putea ajuta la măsurarea eficacității acțiunilor de reducere a utilizării antimicrobienelor, la identificarea zonelor principale de poluare și la o mai bună evaluare a impactului potențial.
  • Statele membre ale UE ar trebui să reducă și mai mult necesitatea de a utiliza antimicrobiene la animalele de consum pentru a preveni eliberarea acestora în mediu.

Antimicrobienele de uz uman și veterinar în mediul înconjurător

Multe antimicrobiene sunt metabolizate doar parțial în organismul animal. În funcție de tipul de compus și de calea de administrare, se estimează că până la 90% din ingredientul activ poate fi eliminat prin excreție. Aceste reziduuri pot ajunge, de asemenea, în sol și în sistemele acvatice indirect, de exemplu atunci când gunoiul de grajd sau nămolul de canalizare sunt împrăștiate pe terenuri agricole sau atunci când antimicrobienele eliberate odată cu hrana animalelor din acvacultură nu sunt consumate de pești. Compușii antimicrobieni se dispersează în mediu printr-o varietate de procese (de exemplu, degradare, adsorbția pe particulele de sol sau leșierea în apele subterane) care depind de proprietățile lor și de factorii de mediu.

Important este că utilizarea antimicrobienelor la animalele de consum nu este singura sursă prin care medicamentele pătrund în mediu. Utilizarea la animalele de companie și în medicina umană prezintă o contribuție semnificativă, deoarece medicamentele veterinare și umane pot conține aceleași substanțe antimicrobiene, este dificil de identificat sursa specifică pentru prezența reziduurilor în mediu. În plus, procesul de fabricație a antimicrobienelor, precum și utilizarea acestora pentru a proteja sănătatea plantelor, pot fi, de asemenea, surse de poluare a mediului.

One Health și necesitatea unui grup operativ între agenții

Datorită complexității abordării One Health, Agenția Europeană de Mediu (AEE) colaborează cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) pentru a se asigura că consultanța științifică din partea agențiilor UE este din ce în ce mai integrată și aliniată cu abordarea One Health. Din 2023, această colaborare a fost consolidată și mai mult prin înființarea unui grup operativ între agenții pentru One Health. Pentru a sprijini implementarea abordării One Health în cadrul și între agenții, grupul operativ se concentrează pe cinci obiective strategice:

  1. Facilitarea coordonării strategice;
  2. Promovarea coordonării cercetării și stabilirea agendei One Health;
  3. Îmbunătățirea dezvoltării capacităților privind abordarea One Health;
  4. Consolidarea comunicării One Health și a implicării părților interesate;
  5. Sprijinirea dezvoltării parteneriatelor prin activități comune One Health.

În noiembrie 2023, cele cinci proiecte UE au publicat o declarația comună „ Cross-agency knowledge for One Health action” cu ocazia conferinței „O singură sănătate pentru toți, toți pentru o singură sănătate” organizată de Comisia Europeană. Declarația subliniază angajamentul comun al autorităților față de agenda One Health din Europa și evidențiază o serie de priorități pentru acțiunea One Health.

În mai 2024, cele cinci proiecte au prezentat un cadru de acțiune, care urmărește ghidarea activității grupului operativ pentru perioada 2024-2026.

Concluzie

Din cauza aspectelor comune și complexe, perspectiva One Health este de o importanță definitorie. Prezentarea de ansamblu asupra cunoștințelor actuale despre relația dintre RAM, schimbările climatice și domeniul veterinar subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a investiga în profunzime aceste provocări de la nivel global. Pentru a face acest lucru, ar trebui să fie clar că schimbările climatice aduc din ce în ce mai mult oameni și animale în contact, ceea ce duce la focare de boli zoonotice și transmise de vectori cu potențial pandemic. În plus, este cunoscut faptul că că utilizarea antimicrobienelor la oameni, animale, plante și în mediu este unul dintre principalii factori ai dezvoltării RAM.

Referințe:

  1. One Health – https://www.eea.europa.eu/en/topics/at-a-glance/health/one-health 
  2. How Antimicrobial Resistance Is Linked to Climate Change: An Overview of Two Intertwined Global Challenges, disponibil aici: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9914631/#sec4-ijerph-20-01681
  3. Veterinary antimicrobials in Europe’s environment: a One Health perspective, disponibil aici: https://www.eea.europa.eu/publications/veterinary-antimicrobials-in-europes-environment

Sursă foto: https://onehealthejp.eu/