Una din șase infecții bacteriene confirmate în laborator, care au cauzat boli comune la nivel mondial în 2023, a fost rezistentă la antibiotice, potrivit unui nou raport publicat astăzi de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

În perioada 2018 – 2023, rezistența la antibiotice a crescut în peste 40% dintre combinațiile analizate între bacterii și antibiotice, cu o creștere medie anuală de 5–15%.

Datele raportate către Sistemul Global de Supraveghere a Rezistenței la Antimicrobiene și a Utilizării Antibioticelor (GLASS) al OMS, din peste 100 de țări, avertizează că rezistența tot mai mare la antibiotice esențiale reprezintă o amenințare în creștere pentru sănătatea globală.

Raportul global privind supravegherea rezistenței la antibiotice 2025 prezintă, pentru prima dată, estimări privind prevalența rezistenței la 22 de antibiotice utilizate în tratarea infecțiilor tractului urinar și gastrointestinal, ale sângelui, precum și a celor folosite în tratamentul gonoreei.

Raportul cuprinde 8 patogeni bacterieni comuni – Acinetobacter spp., Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae, Neisseria gonorrhoeae, Salmonella spp. (non-tifoidă), Shigella spp., Staphylococcus aureus și Streptococcus pneumoniae – fiecare fiind asociat cu una sau mai multe dintre aceste infecții.

Riscul rezistenței la antibiotice variază în funcție de regiune

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că rezistența la antibiotice înregistrează ratele cele mai ridicate în regiunile OMS din Asia de Sud-Est și regiunea estică a Mării Mediterane, care include țări precum Cipru, Liban, Siria, Israel, Palestina, Egipt (zona de coastă), Turcia (partea sudică) – unde 1 din 3 infecții raportate a fost rezistentă la antimicrobiene. În regiunea africană, 1 din 5 infecții a prezentat rezistență.

Rezistența este mai frecventă și se agravează în zonele unde sistemele de sănătate nu au capacitatea de a diagnostica sau trata eficient infecțiile bacteriene.

„Rezistența la antimicrobiane avansează mai rapid decât medicina modernă, punând în pericol sănătatea oamenilor din întreaga lume. Pe măsură ce țările își consolidează sistemele de supraveghere a rezistenței la antimicrobiene, trebuie să folosim antibioticele responsabil și să ne asigurăm că toți au acces la medicamentele potrivite, la diagnostice de calitate și la vaccinuri. Viitorul nostru depinde de capacitatea de a preveni, diagnostica și trata infecțiile, precum și de inovațiile în dezvoltarea antibioticelor de nouă generație și a testelor moleculare rapide, aplicabile direct la punctul de îngrijire”, a declarat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Directorul General al OMS.

Bacteriile Gram-negative reprezintă cea mai mare amenințare

Noul raport subliniază că bacteriile Gram-negative rezistente la antibiotice devin tot mai periculoase la nivel global, iar povara cea mai mare cade asupra țărilor care sunt cel mai puțin pregătite să răspundă. Dintre acestea, E. coli și Klebsiella pneumoniae sunt principalele bacterii Gram-negative rezistente, identificate în infecții ale sângelui. Acestea se numără printre cele mai grave infecții bacteriene, care pot duce frecvent la sepsis, insuficiența anumitor organe și deces.

Totuși, peste 40% dintre tulpinile de E. coli și peste 55% dintre cele de K. pneumoniae la nivel global sunt acum rezistente la cefalosporinele de generația a treia, tratamentul de primă linie pentru aceste infecții. În regiunea africană, rezistența atinge și rate de 70%.

Alte antibiotice esențiale, precum carbapenemele și fluorochinolonele, își pierd eficiența împotriva E. coli, K. pneumoniae, Salmonella și Acinetobacter. Rezistența la carbapeneme, rareori întâlnită în trecut, devine tot mai frecventă, reducând opțiunile de tratament și forțând utilizarea antibioticelor de ultimă instanță. Aceste antibiotice sunt costisitoare, greu de accesat și adesea indisponibile în țările cu venituri mici și medii.

S-au înregistrat progrese în supravegherea rezistenței la antimicrobiene, însă acțiunile rămân insuficiente

Participarea țărilor la sistemul GLASS a crescut de peste patru ori, de la 25 de țări în 2016 la 104 în 2023. Cu toate acestea, 48% dintre țări nu au raportat date către GLASS în 2023, iar aproximativ jumătate dintre cele care au raportat nu dispun încă de sisteme capabile să genereze date fiabile.

De fapt, cele mai mari provocări apar în țările care nu dispun de capacitatea necesară pentru a supraveghea și evalua în mod eficient situația rezistenței la antimicrobiene (RAM).

Declarația politică privind rezistența la antimicrobiene (RAM), adoptată la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în 2024, a stabilit obiective pentru combaterea RAM prin consolidarea sistemelor de sănătate și adoptarea abordării „O singură sănătate” – care coordonează intervențiile din domeniul sănătății umane, al sănătății animalelor și al protecției mediului.

Pentru a face față provocării tot mai mari a rezistenței la antimicrobiene, țările trebuie să se angajeze să consolideze sistemele de laborator și să genereze date fiabile de supraveghere, în special din zonele defavorizate, pentru a fundamenta ghidurile de tratament și politicile publice.

OMS face apel către toate țările să raporteze date de înaltă calitate privind rezistența la antimicrobiene și utilizarea antibioticelor către sistemul GLASS până în 2030.
Pentru atingerea acestui obiectiv, este nevoie de acțiuni coordonate pentru îmbunătățirea calității, acoperirii geografice și partajării datelor de supraveghere, astfel încât progresul să poată fi monitorizat eficient.

Țările ar trebui să extindă intervențiile coordonate pentru combaterea rezistenței la antimicrobiene la toate nivelurile sistemului de sănătate și să se asigure că ghidurile de tratament și listele de medicamente esențiale sunt adaptate la modelele locale de rezistență.

Raportul este însoțit de conținut digital extins, disponibil în platforma GLASS a OMS, care oferă rezumate globale și regionale, profiluri ale țărilor bazate pe acoperirea neajustată a supravegherii și date privind rezistența la antimicrobiane, precum și informații detaliate despre utilizarea antibioticelor.

Sursă material: www.who.int

Sursă foto: www.freepik.com