Dezvoltarea de noi tratamente antibacteriene este inadecvată pentru a aborda amenințarea tot mai mare a rezistenței la antibiotice, potrivit raportului anual al Organizației Mondiale a Sănătății. Raportul din 2021 descrie conduita clinică și preclinică antibacteriană ca fiind stagnantă și departe de a satisface nevoile globale. Din 2017 au fost aprobate doar 12 antibiotice, dintre care 10 aparțin claselor existente cu mecanisme stabilite de rezistență la antimicrobiene (RAM).
„Există un decalaj major în descoperirea tratamentelor antibacteriene și cu atât mai mult în descoperirea tratamentelor inovatoare. Acest lucru reprezintă o provocare serioasă pentru depășirea pandemiei în creșterea rezistenței antimicrobiene și ne face pe fiecare dintre noi din ce în ce mai vulnerabili la infecțiile bacteriene, inclusiv la cele mai simple infecții”, a declarat Dr. Hanan Balkhy, director general adjunct al OMS pentru RAM.
Conform analizelor anuale ale OMS, în 2021 au existat doar 27 de antibiotice noi în dezvoltare clinică împotriva agenților patogeni prioritari, în scădere față de anul 2017 când au fost 31 de produse. În etapa preclinică – înainte de a începe studiile clinice – numărul de produse a rămas relativ constant în ultimii 3 ani.
De asemenea, raportul descrie că, din cei 77 de agenți antibacterieni aflați în dezvoltare clinică, 45 sunt molecule mici ”tradiționale” cu acțiune directă și 32 sunt agenți ”netradiționali”. Exemple ale agenților ”netradiționali” sunt anticorpii monoclonali și bacteriofagii, care sunt viruși care pot distruge bacteriile. Deoarece antibioticele prezintă acum o durată de viață limitată înainte de apariția rezistenței la medicamente, abordările netradiționale oferă noi oportunități de abordare a infecțiilor cauzate de bacterii rezistente la antimicrobiene din diferite perpective, deoarece acestea pot fi utilizate complementar și sinergic sau ca alternative la terapiile stabilite.
Barierele în calea dezvoltării de noi produse includ perioada lungă către aprobare, costurile ridicate și ratele scăzute de succes. În prezent, durează aproximativ 10-15 ani pentru a trece un candidat antibiotic de la etapele preclinice la cele clinice.În cazul antibioticele din clasele existente, doar unul din 15 medicamente aflate în dezvoltare preclinică, va ajunge la pacienți. Pentru noile clase de antibiotice, doar unul din 30 de candidați va ajunge la pacienți.
Dintre cele 27 de antibiotice din etapa clinică, care se adresează agenților patogeni prioritari, doar 6 îndeplinesc cel puțin unul dintre criteriile OMS pentru inovare. Lipsa inovației subminează rapid eficacitatea numărului limitat de antibiotice noi care ajung pe piață. În medie, rezistența este raportată la majoritatea agenților noi la 2-3 ani după intrarea pe piață.
”Timpul se scurge pentru a depăși rezistența antimicrobiană, ritmul și succesul inovării sunt cu mult sub ceea ce avem nevoie pentru a asigura succesul medicinei moderne împotriva afecțiunilor vechi, dar devastatoare, cum ar fi sepsisul neonatal”, a declarat Dr. Haileyesus Getahun, directorul OMS pentru Coordonarea globală RAM.
Aproximativ 30% dintre nou-născuții cu sepsis mor din cauza infecțiilor bacteriene rezistente la antibioticele de primă linie.
Pandemia de COVID-19 a împiedicat, progresul, a întârziat studiile clinice și a distras atenția investitorilor. O mare parte din inovația în domeniul antibioticelor este condusă de companiile mici și mijlocii, care se luptă să găsească investitori care să finanțeze dezvoltarea clinică în stadiu avansat până la aprobarea de reglementare. Nu este neobișnuit ca companiile să suspende dezvoltarea produselor timp de câțiva ani, în speranța de a-și asigura finanțarea pentru a continua dezvoltarea într-o etapă ulterioară sau ca produsul să fie cumpărat de o altă companie.
Prin urmare, sunt necesare investiții urgente în cercetare și dezvoltare, atât din partea guvernelor, cât și din partea sectorul privat pentru a extinde studiile clinice din domeniu, în special pe cele care pot avea impact în mediile cu resurse reduse, care sunt cel mai grav afectate de RAM. Țările ar trebui să colaboreze pentru a găsi soluții durabile în cercetare, dezvoltare, inovare și pentru a crea un ecosistem viabil pentru antibiotice.
Sursă: www.who.int
