Un studiu realizat recent la Universitatea din Helsinki a arătat că microbiota fungică din intestin este mai abundentă și mai diversă la copiii tratați cu antibiotice, în comparație cu grupul de control, chiar și la șase săptămâni de la începerea tratamentului cu antibiotice. O reducere a numărului de bacterii intestinale ca urmare a tratamentului cu antibiotice reduce competiția pentru spațiu și lasă mai mult loc pentru ciuperci să se înmulțească.
„Rezultatele cercetării noastre indică în mod clar că bacteriile din intestin reglează microbiota fungică și o țin sub control. Atunci când bacteriile sunt perturbate de antibiotice, ciupercile, în special candida, au șansa de a se reproduce”, spune doctoranda Rebecka Ventin-Holmberg de la Universitatea din Helsinki.
O nouă descoperire cheie a studiului a fost aceea că schimbările în microbiota intestinală fungică, împreună cu microbiota bacteriană, reprezintă o parte din cauza efectelor adverse pe termen lung ale antibioticelor asupra sănătății umane.
Antibioticele sunt cele mai des prescrise medicamente pentru sugari. Acestea determină modificări ale microbiotei intestinale în cea mai importantă etapă de dezvoltare a acesteia. S-a constatat, de asemenea, că aceste modificări sunt pe termen mai lung în comparație cu cele de la adulți.
„Antibioticele pot avea efecte adverse atât asupra microbiotei bacteriene, cât și asupra celei fungice, ceea ce poate duce, de exemplu, la diaree asociată cu antibiotice. În plus, antibioticele cresc riscul de apariție a bolilor inflamatorii cronice, cum ar fi boala inflamatorie intestinală (IBD), și s-a constatat că acestea au legătură și cu supraponderabilitatea”, spune Ventin-Holmberg.
Se crede că aceste efecte pe termen lung sunt cauzate, cel puțin parțial, de un dezechilibru în microbiota intestinală.
Studiul a implicat sugari cu o infecție cu virusul sincițial respirator care nu primiseră niciodată înainte de utilizarea antibioticelor. În timp ce unora dintre copii li s-au administrat antibiotice din cauza unor complicații, alții nu au primit niciun tratament cu antibiotice pe toată durata studiului.
În timp ce efectul antibioticelor asupra microbiotei bacteriene a fost investigat anterior, studiile privind microbiota fungică au fost rare. Constatările acestui studiu indică faptul că microbiota fungică poate avea, de asemenea, un rol în efectele pe termen lung ale dezechilibrului microbiotei intestinale.
„În consecință, cercetările viitoare ar trebui să se concentreze asupra tuturor microorganismelor din intestin, pentru a înțelege mai bine interconexiunile lor și pentru a obține o mai bună imagine de ansamblu a microbiomului ca întreg”, notează Ventin-Holmberg.
Sursă material https://www.sciencedaily.com.
