Utilizarea excesivă a antibioticelor a favorizat dezvoltarea mecanismelor de rezistență. Acest fenomen, cunoscut sub numele de rezistență la antibiotice, este considerat de OMS una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății. Lipsa tratamentului împotriva bacteriilor multirezistente ar putea duce la apariția deceselor din cauza pneumoniei bacteriene sau a infecției cu salmonella.
Bacteria Klebsiella pneumoniae, care este foarte comună în spitale și deosebit de virulentă, este unul dintre agenții patogeni cei mai periculoși.
O echipă de la Universitatea din Geneva (UNIGE) a descoperit că o moleculă antiherpes descoperită în anii `60, slăbește suprafața protectoare a bacteriilor Klebsiella, acestea fiind mai ușor de eliminat de către celulele imune.
Aceste rezultate sunt publicate în jurnalul PLOS One.
Klebsiella pneumoniae provoacă multe infecții ale tractului respirator, intestinal și urinar. Din cauza rezistenței sale la cele mai comune antibiotice și din cauza virulenței pe care o prezintă, o parte dintre tulpinile sale pot fi fatale pentru 40% până la 50% dintre persoanele infectate. Există o nevoie urgentă de a dezvolta noi molecule terapeutice care să o contracareze.
„Încă din anii 1930, medicina s-a bazat pe antibiotice pentru a scăpa de bacteriile patogene. De asemenea, sunt posibile și alte abordări, printre care încercarea de a slăbi sistemul de apărare al bacteriilor, astfel încât acestea să poată fi atacate de către sistemul imunitar. Această cale pare cu atât mai promițătoare cu cât virulența Klebsiella pneumoniae provine în mare parte din capacitatea sa de a se sustrage atacurilor sistemului imunitar ”, explică Pierre Cosson, profesor la Facultatea de Medicină UNIGE.
Folosirea unei amibe ca model
Pentru a determina dacă bacteriile au fost slăbite sau nu, oamenii de știință de la UNIGE au folosit un model experimental cu caracteristici surprinzătoare: amiba Dictyostelium. Acest organism unicelular se hrănește cu bacterii prin captarea și ingerarea lor, folosind aceleași mecanisme pe care celulele imune le folosesc pentru a ucide agenții patogeni. „Am modificat genetic această amibă, astfel încât să ne ”spună„ dacă bacteriile pe care le-a întâlnit sunt virulente sau nu. Acest sistem foarte simplu ne-a permis apoi să testăm mii de molecule și să le identificăm pe cele care au redus virulența bacteriană”, explică prof. Pierre Cosson.
Țintirea bacteriilor, fără a le ucide
Dezvoltarea unui medicament este un proces lung și costisitor. Oamenii de știință UNIGE au optat pentru o strategie mai rapidă și mai sigură: revizuirea medicamentelor existente pentru a identifica posibile noi indicații terapeutice. Echipa de cercetare a evaluat efectul asupra Klebsiella pneumoniae a sute de medicamente aflate deja pe piață, cu o gamă largă de indicații terapeutice. Un medicament dezvoltat pentru combaterea herpesului, idoxuridină, s-a dovedit deosebit de promițător.
„Alterând stratul de suprafață, care protejează bacteriile de mediul lor extern, acest produs farmacologic o face vulnerabilă. Spre deosebire de un antibiotic, idoxuridina nu ucide bacteriile, ceea ce limitează riscul de a dezvolta rezistență”, spune cercetătorul.
Chiar dacă eficacitatea unui astfel de tratament la om nu a fost încă confirmată, rezultatele acestui studiu sunt încurajatoare: idoxuridina acționează chiar și asupra celor mai virulente tulpini de Klebsiella pneumoniae și în concentrații mai mici decât cele prescrise pentru tratarea herpesului. „Slăbirea suficientă a bacteriilor, fără a le ucide, este o strategie subtilă, dar care s-ar putea dovedi a fi câștigătoare pe termen scurt și lung”, conchide Pierre Cosson.
Sursă: ScienceDaily.com
