În medicină, antibioticele sunt utilizate cel mai frecvent în îngrijirea primară, în special pentru infecțiile respiratorii și pentru infecțiile tractului urinar. Adesea, pentru a trata aceste boli, pacienților li se prescriu antibiotice în mod inutil. Acest lucru facilitează apariția rezistenței la antibiotice.

Cercetătorii de la Universitatea din Basel atrag atenția medicilor de familie, care prescriu antibiotice mai des decât alții. Problema este dată de faptul că prescrierea de antibiotice nu este înregistrată sistematic.

Heiner C. Bucher și echipa sa au găsit o soluție într-un proiect al Programului național de cercetare „Rezistența antimicrobiană” (NRP 72) susținut de Fundația Națională Științifică Elvețiană (SNSF): datele de facturare ale companiilor de asigurări de sănătate pot înregistra când au fost prescrise antibioticele. Prin urmare, analizând suficiente date despre pacient, cercetătorii pot trage concluzii despre practicile de prescriere ale medicilor.

Monitorizarea nu necesită efort suplimentar din partea medicilor

Pentru studiul lor, cercetătorii au avut acces la datele obținute de la cei mai mari trei asigurători elvețieni. „Chiar dacă nu am văzut numele sau adresele, am reușit să potrivim toate prescripțiile de antibiotice anumitor medici”, spune Soheila Aghlmandi, membru al echipei de proiect.

„În cazul în care unii medici prescriu o mulțime de antibiotice, le-am putea trimite feedback fără a-i identifica personal”. Pentru a face acest lucru, însă, Bucher și echipa sa au trebuit mai întâi să dezvolte fluxuri de lucru automatizatem care să reunească toate informațiile necesare din diferitele formate și structuri de date ale asigurătorilor respectivi – un efort enorm având în vedere cei peste 1,3 milioane de pacienți cu un total de peste 4 milioane de consultații.

Cercetătorii care au condus proiectul au reușit să depășească toate obstacolele tehnice. Ei au trimis feedback la peste 1.500 de medici care prescriau antibiotice peste medie, la fiecare trei luni. În plus, ei i-au informat – tot anonim – la începutul studiului despre situația actuală a rezistenței și consumul mediu de antibiotice, în cadrul altor intervenții chirurgicale din regiunea lor. Pe parcursul studiului, desfășurat de doi ani însă, măsurile nu au condus la o îmbunătățire a practicilor de prescriere.

„Am arătat că se poate urmări în mod constant, utilizarea antibioticelor în asistența medicală primară și într-un mod care nu creează nicio muncă suplimentară pentru medici”.

Metoda ar putea fi extinsă într-un sistem de monitorizare la nivel național. Aghlmandi subliniază, totuși, că acest lucru ar necesita ca toți asigurătorii de sănătate să furnizeze datele relevante; în plus, ar trebui dezvoltate mai întâi soluții tehnice pentru fuzionarea acestor date.

Un test rapid pentru a reduce prescripția de antibiotice

O măsură suplimentară de optimizare a prescrierii de antibiotice pentru infecțiile tractului respirator a fost testată într-un alt proiect, NRP 72, de către cercetătorii de la Spitalul Universitar Lausanne (CHUV) conduși de Noémie Boillat Blanco. Abordarea lor se concentrează pe diagnostic. Acest lucru se datorează faptului că, adesea, medicii nu pot determina numai din simptome dacă pneumonia este bacteriană, dacă necesită terapie cu antibiotice sau  dacă e o infecție non-bacteriană care va dispărea de la sine.

Boillat Blanco și echipa ei au dezvoltat o abordare în care o ecografie pulmonară este combinată cu un test de procalcitonină care ajută la diferențierea între infecțiile bacteriene și virale. Deoarece fiecare metodă în sine oferă prea multe diagnostice incerte, au combinat rezultatele folosind un algoritm pentru a crește precizia.

Într-un studiu pragmatic care a durat câteva luni, treizeci de medici de familie au aplicat noua procedură tuturor pacienților care prezentau simptome ale unei infecții ale tractului respirator. Rezultatele au arătat într-adevăr reducerea cu o treime a numărului de prescripții de antibiotice. În mod surprinzător, totuși, utilizarea testului procalcitoninei s-a dovedit a fi suficientă pentru o reducere de această amploare. Într-adevăr, rezultatul procalcitoninei a fost scăzut la majoritatea pacienților și nu au fost recomandate antibiotice în aceste cazuri. Ecografiile suplimentare au fost limitate la pacienții cu procalcitonină ridicată și, prin urmare, au fost rareori efectuate.

Aceeași calitate a tratamentului, aceleași costuri

Mai puține prescripții de antibiotice nu au avut un impact negativ asupra recuperării pacientului.

„Asta înseamnă că putem reduce semnificativ prescripțiile de antibiotice cu ajutorul testului de procalcitonină fără a compromite calitatea tratamentului”, spune Noémie Boillat Blanco.

Pe baza acestor rezultate, Societatea Elvețiană pentru Boli Infecțioase a inclus testul procalcitoninei în ghidurile sale pentru managementul pneumoniei.

 

Sursă: MedicalXpress.com