Una dintre cauzele excesului de prescriere a antibioticelor este și faptul că medicii au la îndemână antibiotice din toate spectrele și cu toate tipurile de prescripție, dar aleg, în mod nejustificat, antibioticele pentru care există o rezistență crescută, în timp ce antibioticele care se pot utiliza cu ușurință în ambulatorii sunt foarte puțin folosite. Aceasta este una dintre concluziile prezentate de Dr. Sandra Alexiu, Președinte, Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov, în cadrul conferinței digitale, organizate de compania Antibiotice Iași pe 18 noiembrie și dedicată medicilor specialiști și farmaciștilor din România. Având ca temă ”În vremuri de Covid 19, uniți în prevenirea rezistenței bacteriene”, evenimentul a fost prilejuit de Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice.

Risc major: antibioticele pe care le folosim în mod frecvent

Această prescriere excesivă se face, chiar dacă, potrivit medicului, ”utilizarea curentă a antibioticelor generează, într-un ritm accelerat, apariția de bacterii rezistente la antibiotice”.

”Riscul major este dat tocmai de antibioticele pe care le folosim în mod frecvent. Este foarte important să știm exact ce prescriem și să ne gândim de două ori înainte de a pune parafa pe o rețetă, chiar dacă este la solicitarea unui pacient. Utilizarea nejustificată sau eronată a unui antibiotic înseamnă să prescriem atunci când nu este nevoie, atunci când spectrul folosit este mult prea larg și nu suntem siguri despre ce infecție este și atunci prescriem ceva care să omoare totul, lucru deloc recomandat”, a explicat medicul de familie.

Spectru și hărți pentru utilizarea antibioticelor

În opinia Dr. Alexiu, ca instrument ajutător, medicii pot apela la orientarea prescrierii rapide, în funcție de spectru și de hărțile actualizate. În plus, indiferent de patologie, pașii care trebuie urmați în stabilirea diagnosticului sunt: 1. anamneza, 2. examenul fizic, 3. datele epidemiologice – dacă există date relevante, 4. testele nespecifice și 5. testele etilogice.

”Avem câteva teste care să ne ajute la diagnostice și unul dintre ele este hemoleucograma. Pe lângă aceasta, avem și testele de inflamație care, chiar dacă au valori crescute, nu sunt strict specifice pentru infecții bacteriene și nici pentru infecții în general. De asemenea, mai avem la dispoziție și examenul biochimic al produselor biologice și pe cel citologic, astfel încât să ne putem orienta dacă infecția respectivă este bacteriană sau nu, pentru că, în esență, asta ne interesează. Ca exemplu din practică, sunt situații când nu este neapărat nevoie să facem testele etiologice și, ca reprezentant al medicinei de familie, există situații în care ne putem folosi de lucruri evidente și de scoruri care să ne ajute să ne decidem pe loc dacă este nevoie de un antibiotic. Principiile după care noi facem antibioterapia trebuie să fie respectate ca și element de bună practică în sindroame cu etiologii bine cunoscute și în care sunt implicați germeni cu sensibilitate ridicată la anumite antibiotice, nu sunt necesare teste etiologice. Sunt exemple ca cistitele simple sau boli diareice inflamatorii. O infecție foarte frecventă în ambulatoriu este infecția de tract urinar și cel mai utilizat antibiotic în tratarea ei este fluorochinolone la care E coli a înregistrat rezistență”, a exemplificat doctorul.

Fără antibiotice, în caz de febră

”Există această credință eronată, că febra impune administrarea de antibiotic, când, de fapt, noi știm bine că nu. Deținem, de altfel, la ora actuală, colecții importante de rețete lăsate de salvare la pacienții cu COVID-19, care au aproape toate antibiotic, anticoagulant, cortizon și nu în niște doze care să fie acceptabil. Tocmai de aceea subliniez: este important să avem o anamneză corectă și un examen fizic atent, să diferențiem infecțiile virale de cele bacteriene, tocmai ca să scădem această prescriere excesivă”, a mai spus Dr. Sandra Alexiu.

–

Programul Antibioticele Mileniului III

Dezbaterea digitală cu tema ”În vremuri de Covid 19, uniți în prevenirea rezistenței bacteriene”, organizată cu ocazia Zilei Europeane a Informării despre Antibiotice, este parte a programului Antibioticele Mileniului III, iniţiat de Antibiotice SA, cu sprijinul partenerului de comunicare profesională Oameni și Companii.