“Apariția antibioticelor a fost lovitura de grație dată multor germeni, pe lângă bacterii. Rezistența este un proces normal sau care se întâmplă în evoluția în timp pentru oricare antibiotic. Una este să vorbim de procesul normal și de faptul că acel antibiotic ajunge să ducă la rezistență într-un timp lung și altceva este să folosim antibioticele atunci când nu este nevoie, fără să fie o doză optimă”. Este opinia Dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase, Director medical Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, exprimată în cadrul celui mai recent podcast Antibioticele Mileniului III, care a avut ca temă chiar „Rezistența la antibiotice”.

Potrivit interlocutorului nostru, în momentul în care acest management al antibioticului nu este corect făcut nu facem altceva decât să creștem rezistența. Asta înseamnă că pe de-o parte ne străduim să obținem alte antibiotice și un proces continuu, în același timp germenii încearcă să devină cât mai puternici și să reziste acțiunii antibioticelor. „Problema este că dacă noi vom ajuta acești germenii să devină mai puternici vom ajunge în punctul în care infecții severe care pun viața în pericol nu vor avea cu ce să fie tratate. Rezistența nu este o problemă în sine, ci problema este că pe această rezistență noi am ajutat-o foarte mult. Am ajuns în punctul în care germenii din spital să fie rezistenți de multe ori cam la toate antibioticele”, explică Dr. Adrian Marinescu.

De la debutul pandemiei, consumul de antibiotice a crescut, mai ales în spitale

Gazda podcastului Antibioticele Mileniului III, Dr. Ștefan Busnatu, a întrebat dacă, din perspectiva rezistenței la antibiotice, consumul la domiciliu neadecvat de către persoane, care își administrează antibiotice pentru o infecție virală, este cel care generează rezistența sau este problema o problemă izvorâtă chiar  în unitățile medicale, unde nu există o abordare corectă în utilizarea acestor tratamente.

„Răspunsul este în amândouă situațiile și nu numai. Consideră că orice utilizare de antibiotice pe o perioadă lungă de timp, uneori justificată sau nejustificată, duce la creșterea rezistenței. Spre exemplu dacă ai infecții la nivelul spitalelor categoric acestea vor fi tratate cu antibiotice pe perioade lungi de timp și atunci poate crește rezistența și în spitale, deci răspunsul este că rezistența la antibiotice poate crește și acasă și la nivelul spitalelor”, afirmă Dr. Adrian Marinescu.

Din datele pe care acesta le are la dispoziție, în ultimii 2-3 ani consumul de antibiotice a crescut, în primul rând la spitale. “Deși această panemie virală nu avea nicio legătură cu antibioticele, consumul acestora a crescut în acești ultimi 2 ani. Antibioticele puteau fi folosite la suprainfecții, dar consumul a crescut în condițiile în care în spitale se internau mai degrabă pacienți care aveau covid, ceea ce înseamnă că ajutăm foarte mult această rezistență”.

Director medical Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” spune că atunci când într-o viroză un pacient ia antibiotice, se pot întâmpla trei lucruri: nu te ajută la nimic, vrei crea în mod cert rezistență, iar pe viitor cand poate va fi necesar acel antibiotic nu-l va putea folosi și vor apărea reacțiile adverse. De asemenea, un antibiotic luat fără prescripție corectă poate duce la distrugerea florei intestinale, care se va reface foarte greu.

Dr. Adrian Marinescu atrage atenția că doar unele probiotice au un rol pozitiv pentru organism, nu toate. „Un medicament, ca să-l pot lua în calcul, trebuie să vină cu o bază științifică. Sunt probiotice care au mai multe date decât celelalte. Spre exemplu, o persoană care are un antibiotic pentru 3 – 5 zile și care nu are antecedente medicale nu este obligatoriu să ia probiotice de la început. Pentru perioadele lungi de timp, la pacienții care chiar au nevoie și când medicul consideră că în acel grup de medicamente trebuie inclus și un probiotic. Ele trebuie gândite doar într-un mod echilibrat”.

„Înainte, luai un antibiotic și acela trata orice bacterie, dar astăzi lucrurile nu se mai întâmplă așa”

Dr. Adrian Marinescu a ținut să exemplifice strategia implementată în cadrul Institututului Matei Balș pentru a informa cadrele medicale în prescrierea corectă de antibiotice. „La noi funcționează mai mult pe bază de echipe sau comisii care se ocupă cu monitorizarea acestor antibiotice. Sunt echipe care îi ajută pe colegii lor și care monitorizează consumul de antibiotice pe secții, la nivel de departament și practic caută să observe dacă acele antibiotice au fost folosite în mod justificat. În plus, ceea ce facem noi la Matei Balș este folosirea unor laboratoare care să fie foarte performante – dacă ai un laborator care îți poate identifica un germene, o bacterie, și pleci pe un antibiotic țintit este mult mai simplu”.

Referindu-se la măsurile necesare pentru a crește constientizarea unui consum rațional de antibiotice la nivel regional și național, Dr. Adrian Marinescu a amintit că există un program pe care l-a creat Guvernul norvegian în colaborare cu mai multe centre – Institutul Matei Balș fiind coordonatorul acestor centre în România – care se referă la găsirea unor soluții plecând de la programul care monitorizează exact partea de rezistență la antibiotice, partea de reacții adverse și ceea ce înseamnă folosirea judicioasă. Se urmărește ajungerea la o serie de concluzii care vor sta la baza unui regulament valabil pentru toate unitățile sanitare din țară. Practic, autoritățile din domeniu vor lua în calcul rezultatele de la acest program și vor încerca să le implementeze peste tot.

Chestionat care este perspectiva legată de descoperirea unor noi antibiotice și a unor terapii inovatoare de combatere a bacteriilor, dr. Adrian Marinescu a spus: „Antibiotice avem, sunt multe și la nivel de cercetare, dar o problemă reală este că observ la nivel de institut mulți germeni care sunt rezistenți la aproape toate antibioticele existente, în condițiile în care noi avem acele antibiotice numite de salvare care nu se găsesc în farmacii sau în spitalele care nu au profil. Întrebarea se pune: Ce mai am de rezervă pentru acei germeni? Acele rezerve ajung foarte greu și în cantități mici. Mai mult, problema care se mai pune este că atunci când am un antibiotic nou nu am destulă experiență în lucrul cu acesta. Lucrurile nu mai funcționează ca înainte, când luai un antibiotic și acela trata orice bacterie, astăzi lucrurile nu se mai întâmplă așa”.

***

Antibioticele Mileniului III este un Program de comunicare profesională și responsabilitate socială, inițiat și susținut de Compania Antibiotice. În cadrul acestuia sunt abordate teme legate de utilizarea judicioasă a antibioticelor.

Obiectivul programului este de informare pentru a îmbunătăți gradul de conștientizare și înțelegere a rezistenței antimicrobiene și pentru a încuraja cele mai bune practici legate de utilizarea cu responsabilitate a antibioticelor, astfel încât acestea să-și păstreze eficacitatea și în viitor.

Programul are o pagină web, www.AntibioticeleMileniuluiTrei.ro, și un raport special cu cele mai importante noutăți și studii pe aceaste temă, transmis lunar abonaților la platformă.