În 2007, cercetătorii de la Universitatea din Gothenburg, Suedia, au publicat primul studiu care arata o poluare masivă cu antibiotice provenită de la fabricile farmaceutice din India. În contextul Adunării Generale ONU de la New York, a fost aprobată o declarație care subliniază riscurile și solicită măsuri de reducere a poluării.

„Declarația ONU este o contribuție importantă la lupta împotriva rezistenței la antibiotice, nu în ultimul rând pentru că subliniază rolul mediului și identifică mai multe acțiuni necesare”,  a afirmat Joakim Larsson, profesor de farmacologie la Academia Sahlgrenska, Universitatea din Göteborg, Suedia. .

Concentrații ridicate de antibiotice

Apele uzate și căile navigabile poluate din India analizate de Joakim Larsson și echipa sa au avut concentrații care în unele cazuri le depășeau pe cele găsite în sângele pacienților care se află sub tratament. Concentrațiile detectate au fost de până la un milion de ori mai mari decât cele găsite în mod normal în apele uzate municipale.

„Bacteriile rezistente se dezvoltă în aceste medii într-un mod excepțional. Când bacteriile devin rezistente înseamnă că antibioticele devin ineficiente. Ulterior, poluarea provenită din procesul de fabricație a antibioticelor a fost demonstrată în întreaga lume.” 

Timp de aproape două decenii, Joakim Larsson a realizat cercetări privind poluarea cu antibiotice, care au fost asistate de autorități, politicieni, jurnaliști și alții specialiști. În ultimii doi ani, el a fost, de asemenea, consultant pentru Organizația Mondială a Sănătății, OMS, elaborând un standard global pentru managementul poluării provenit din procesul de fabricație a antibioticelor, care a fost lansat în septembrie 2024.

Lipsa de reglementare

„Poate fi o surpriză pentru mulți, dar elimarea antibioticelor nu este aproape niciodată reglementată în mod specific, nici în Europa și nici în altă parte”, explică Joakim Larsson

Cu un standard global stabilit de OMS și noua declarație ONU, oportunitățile sunt mult mai mari atât pentru acțiunile legale, cât și pentru alte acțiuni de stimulare, cum ar fi includerea de criterii privind controlul poluării în timpul achizițiilor, astfel încât investitorii să pună presiune asupra companiilor de medicamente.

„În ultimele două decenii, s-a dezvoltat treptat un acord global conform căruia nu sunt suficiente acțiunile în domeniul sănătății și al sectorului animal pentru a limita dezvoltarea rezistenței la antimicrobiene. Mediul înconjurător joacă, de asemenea, un rol important, nu în ultimul rând prin faptul că noi gene de rezistență sunt transferate de la bacteriile inofensive la bacteriile patogene,  fapt ce duce la dezvoltarea rezistenței la antimicrobiene”, conchide Joakim Larsson.

Link Declarație ONU: Declarația politică a întâlnirii la nivel înalt privind Rezistența la Antimicrobiene:https://www.un.org/pga/wp-content/uploads/sites/108/2024/09/FINAL-Text-AMR-to-PGA.pdf

Link Ghid OMS privind gestionarea apelor reziduale și a deșeurilor solide în fabricarea antibioticelor – publicat pe 3 septembrie 2024: https://www.who.int/publications/i/item/9789240097254

Sursa informațiilor: www.news-medical.net