La nivel global, în primii doi ani ai pandemiei de COVID-19, antibioticele au fost prescrise la 75% dintre pacienții cu COVID-19, în ciuda ratelor medii de coinfecție bacteriană, care aveau valori mai mici de 10%. Utilizarea inutilă a antibioticelor agravează rezistența la antimicrobiene (RAM), care apare pe măsură ce agenții patogeni, cum ar fi bacteriile, evoluează în timp și încetează să răspundă la medicamente, făcând infecțiile dificil de tratat și crescând riscul de răspândire a bolii, a formelor grave de boli și a numărul de decese. Pentru a înțelege această relație în contextul tratamentului COVID-19, cercetătorii și colaboratorii One Health Trust au analizat asocierile de cazuri COVID-19 și vaccinuri cu vânzările globale de antibiotice din martie 2020 până în mai 2022.
Cercetătorii afiliați la One Health Trust, Population Council, GlaxoSmithKline și Harvard T.H. Chan School of Public Health, au obținut date lunare privind volumul vânzărilor de antibiotice cu spectru larg (cefalosporine, peniciline, macrolide și tetracicline) din 71 de țări din baza de date IQVIA MIDAS. Aceste date au fost asociate cu informațiile privind cazurile COVID-19 și vaccinările din fiecare lună, realizate la nivel național – datele publicației Our World in Data.
Pentru a evalua relațiile dintre volumele vânzărilor de antibiotice – cazurile de COVID-19 și vaccinurile la 1.000 de persoane, cercetătorii au utilizat modele de regresie a datelor, ținând cont de factorii fiecărei țări analizate. Conform cercetătorilor, acesta este primul studiu multinațional care examinează utilizarea clinică și comunitară a antibioticelor în timpul pandemiei.
Studiul arată că în perioada 2020-2022, vânzările de antibiotice au crescut în același timp cu creșterea numărului de cazuri de COVID-19 la nivel mondial, chiar dacă infecțiile comune care necesită administrarea de antibiotice au înregistrat scăderi. Rezultatele indică necesitatea stewardship-ului antimicrobian în contextul tratamentului COVID-19.
Studiul a constatat:
- Vânzările tuturor antibioticelor studiate au înregistrat o scădere abruptă în aprilie și mai 2020, care a fost urmată de o creștere lentă la niveluri prepandemice, până în mai 2022.
- Creșterea cu 10% a cazurilor lunare de COVID-19 a fost asociată cu vânzările mai mari cu 0,2%-0,3% de cefalosporină, cu 0,2%-0,3% ale penicilinei, cu 0,4%-0,6% ale macrolidelor și cu 0,3% ale tuturor celor patru antibiotice combinate la 1.000 de persoane.
- Pentru vânzările de macrolide, o creștere cu 10% a cazurilor lunare de COVID-19 a fost asociată de creșteri de 0,8%, 1,3% și 1,5% în Europa, America de Nord și Africa.
- Nu s-au găsit asocieri directe între vaccinurile COVID-19 și vânzările de antibiotice.
- Impactul general al pandemiei asupra creșterii consumului total de antibiotice cu spectru larg a fost mic, probabil din cauza numărului mai mic de boli non-COVID, rezultate în urma măsurilor de prevenție COVID-19.
- Antibioticele nu trebuie utilizate în cazurile de COVID-19 decât dacă este absolut necesar, pentru a preveni transformarea COVID-19 într-o altă boală asemănătoare gripei pentru care antibioticele sunt prescrise în mod obișnuit și inadecvat. Este probabil ca COVID-19 să devină endemic și să fie la fel de virulent ca răceala obișnuită, așa că este imperativ ca liniile directoare medicale și politici guvernamentale să fie puse în aplicare pentru a promova administrarea adecvată a antibioticelor.
Potrivit coautorului studiului, dr. Arindam Nandi, membru al One Health Trust și cercetător la Population Council: „Din dorința majoră de a combate la nivel global RAM, s-ar putea să fi fost prescrise și consumate, în exces, miliarde de doze de antibiotic în timpul pandemiei. Acum este momentul pentru acțiune.”
Studiul „Utilizarea globală a antibioticelor în timpul pandemiei de COVID-19: analiza datelor privind vânzările de produse farmaceutice din 71 de țări pentru perioada 2020–2022” poate fi accesat AICI.
Sursă material: www.eurekalert.org