Medicul de familie este cel care nu doar tratează pacienții, ci are ocazia să educe populația generală, de la nou-născut la vârstnic, lucru valabil și atunci când vorbim despre rezistența la antibiotice, potrivit medicului Daciana Toma, Secretar al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF).

Într-un interviu pentru platforma AntibioticeleMileniuluiTrei.ro, aceasta a explicat că medicul de familie ”are în minte nu doar recomandarea judicioasă a tratamentului cu antibiotice (antibioticul cel mai potrivit, doar atunci când e cazul, în doza potrivită și pentru perioada potrivită), ci mai ales educația populației cu privire la consumul de antibiotice, la folosirea antibioticelor în gospodării (animale, plante), la modul în care ne debarasăm de antibioticele de care nu mai avem nevoie (indiferent dacă sunt de uz uman, animal sau folosite în agricultură)”.

Schema terapeutică, în funcție de comorbidități și riscuri

Chestionată în legătură cu mitul conform căruia unii medici de familie preferă să prescrie antibiotice și în situațiile în care acest lucru nu este neapărat necesar, doar pentru a evita orice posibilă complicație medicală, Daciana Toma a răspuns: ”Personal, nu am auzit să existe un astfel de mit. Ar fi trist să cădem în păcatul de a nominaliza o specialitate medicală sau alta ca fiind campionii recomandărilor nejustificate de tratamente cu antibiotice. Mai ales că, atunci când gândești schema terapeutică a unui pacient, ai obligația să ții cont de comorbiditățile pacientului, de riscurile pe care acesta le are, de situația socio-economică, de accesul la servicii de urgență, dacă e cazul, etc. Ghidurile ne recomandă direcțiile terapeutice, dar decizia medicală trebuie să fie adaptată fiecărui pacient în parte.”

Informarea medicilor de familie

Referitor la informarea corectă și de actualitate a medicilor în general, nu doar a medicilor de familie, cu privire la noutățile din piața farma și la modul de administrare al medicamentelor, Daciana Toma a subliniat două aspecte importante: ”În primul rând, de ani de zile, desfășurăm activități care au ca scop actualizarea cunoștințelor medicale ale medicilor de familie (cursuri pe platforma formaremedicala.ro, prezentări la evenimentele organizate de medicii de familie, etc). În al doilea rând, ar fi nevoie de reglementări stricte, referitoare la modul în care firmele farmaceutice promovează diferitele antibiotice pe care le au în potofoliu. În cadrul acestor prezentări (și nu doar când e vorba despre antibiotice), există tendința de promovare neloială, fapt care aduce prejudicii luptei împotriva rezistenței la antibiotice. Este important ca medicii să cunoască noile produse apărute pe piață și indicațiile lor, dar modul lor de promovare trebuie să fie unul corect, în concordanță cu recomandările ghidurilor de specialitate.”

Actualizarea cunoștințelor medicale, o prioritate pentru toate specialitățile medicale

Întrebată cât de des este necesar ca medicul de familie să facă apel la opinia medicului specialist, pentru a stabili tratamentul medicamentos corect administrat pacientului, medicul de familie a oferit un răspuns tranșant: ”Oare v-ati pus întrebarea câți medici din alte specialități recomandă în mod nejustificat tratament antibiotic? Oare știți că, în ciuda reglementărilor, pacienții încă reușesc să achiziționeze antibiotice fără prescripție medicală (chiar dacă mai greu)? Medicul de familie nu are de ce să apeleze la opinia unui medic de altă specialitate, pentru a putea recomanda sau nu un anumit antibiotic, atâta timp cât tratamentul este justificat pentru un anumit diagnostic. Consider că actualizarea cunoștințelor medicale, cu privire la recomandarea judicioasă a tratamentului cu antibiotice, trebuie să fie o prioritate pentru toate specialitățile medicale (și mă refer aici inclusiv la serviciile de stomatologie), dar și pentru asistentele medicale.”

Conștientizarea riscurilor legate de automedicație

Un alt element important, evidențiat de medicul Daciana Toma, s-a referit la educația populației, la conștientizarea riscurilor legate de automedicație, dar și la riscurile legate de folosirea neadecvată a antibioticelor în agricultură sau zootehnie.

”Și nu în ultimul rând, aș vrea să amintesc de abuzul pe care unele instituții de învățământ îl fac, atunci când solicită la înscrierea copilului la creșă, grădiniță, școală, ca acesta să fie steril, să aibă exsudat faringian (și poate și nazal) negativ. Deși în secolul XXI știm clar când trebuie să tratăm și când nu, există inclusiv legislație care susține acest lucru, totuși există instituții de învățământ care forțează părinții să îndoape copiii cu antibiotice, refuzând să admită copilul în colectivitate, până la negativarea rezultatelor”, a mai comentat medicul.

Concluzia acesteia: ”Pentru a scădea rezistența la antibiotice este important să avem în vedere toate căile prin care se poate ajunge, direct sau indirect, la consum nejustificat de antibiotice, cu un accent deosebit pe educația populației.”