În data de 18 noiembrie, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a publicat Raport epidemiologic privind consumul de antibiotice în Uniunea Europeană în anul 2023. În anul 2023, 27 de țări, dintre care 25 de state sunt membre ale Uniunii Europene (UE) și 2 din Spațiul Economic European (SEE), Islanda și Norvegia, au raportat date privind consumul de antimicrobiene. Consumul de antimicrobiene este exprimat ca număr de doze zilnice definite (DDD) la 1 000 de locuitori/zi.

Obiectivele UE privind consumul de antimicrobiene

În 2023, în rândul populației din UE (sectoarele comunitare și spitalicești combinate) consumul total mediu ponderat de antibacteriene pentru uz sistemic (grup ATC J01) a fost de 20,0 DDD la 1 000 de locuitori pe zi, cu un interval cuprins între 9,6 și 28,5. Acesta a fost cu 1% mai mare decât în ​​anul 2019 (anul de referință) și cu 4,1 DDD la 1 000 de locuitori/ zi mai mare decât obiectivul pentru 2030 de 15,9 DDD la 1 000 de locuitori/zi. Pentru anii 2019 și 2023, în zona UE nu s-a înregistrat o tendință semnificativă statistic.

În cadrul populației UE, procentul mediu ponderat în al consumului de antibiotice din grupul „Acces” al OMS a fost 61,5% în 2023, cu un interval situat între 41,7% și 75,1%. Aceasta a fost cu 0,4 puncte procentuale mai mare decât în ​​2019 și cu 3,5 puncte procentuale sub obiectivul pentru 2030 de > 65%. Din punct de vedere statistic, pentru zona UE nu s-a înregistrat o tendință semnificativă pentru perioada analizată.

Comunitate (sectorul asistenței medicale primare)

În 2023, la nivelul comunității, consumul mediu ponderat de antibacteriene pentru uz sistemic a fost de 18,3 DDD la 1 000 de locuitori/zi, cu un interval de 8,8–26,7). Nu a existat nicio tendință semnificativă statistic.

La nivelul UE/SEE, cel mai consumat subgrup de antibiotice este reprezentat de peniciline, 47%, urmate de macrolide, lincosamide și streptogramine, cu un procent de 17%. Cefalosporine și alte beta-lactamine au înregistrat 12%, tetracicline 9%, chinolone 7%, alte antibacteriene 5%, sulfonamide și trimetoprim 3%) și alte grupuri 0,5%. Din punct de vedere statistic, tendința de scădere a fost observată între 2019 și 2023 pentru antibioticele din categoria alte grupuri.

Consumul mediu ponderat al consumului de peniciline, în principal cu „spectru larg”, cefalosporine, macrolide (cu excepția eritromicinei) și fluorochinolone pentru consumul în comunitate de antibiotice cu „spectru îngust” (peniciline, cefalosporine și eritromicină) a fost de 5,5, cu un interval cuprins între 0,1 și 97,9. În zona UE/SEE , în perioada 2019 –2023, a fost observată o tendință de creștere semnificativă statistic, conform acestui raport.

Sectorul spitalicesc

În sectorul spitalicesc, consumul mediu ponderat de antibacteriene pentru uz sistemic (grupul ATC J01) a fost de 1,6 DDD la 1 000 de locuitori/zi, în 2023, cu un interval cuprins între 0,8 și 3,2. Nu a fost înregistrată o tendință semnificativă statistic între anii 2019 și 2023.

La nivelul UE/SEE, cel mai frecvent consumat subgrup de antibiotice a fost reprezentat tot de penicilinele, 34%, urmate de cefalosporine și alte beta-lactamine 28%, alte antibacteriene 12%), chinolone 9%, macrolide, lincosamide și streptogramine 8%, sulfonamide și trimetoprim 4%, alte grupuri 3% și tetracicline 3%. La nivelul UE/SEE între 2019 și 2023, a fost observată o tendință de scădere semnificativă statistic, pentru chinolone, precum și pentru alte grupuri și o tendinţă de creştere pentru alte antibacteriene, care s-a datorat în principal creșterii consumului de polimixine.

În 2023, proporția de antibiotice cu „spectru larg”, în principal (grupele ATC J01XA, J01DD, J01DE, J01DF, J01DH, J01MA, J01XB, J01CR05, J01XX08, J01XX11 și J01XX09) consumate în toate sectoarele spitalicești a fost de 40,1%, cu un interval cuprins între 14,2% și 65,0%. Pe parcursul anului 2019, respectiv 2023, nu a fost detectată nicio tendință semnificativă din punct de vedere statistic.

În anul 2023, în sectorul spitalicesc, procentul mediu ponderat al consumului de antibiotice din grupul „Reserve” OMS a fost de 5,4%, cu un interval cuprins între 0,7% și 15,9%). Per ansamblu, a fost observată o creștere semnificativă din punct de vedere statistic.

Concluziile privind sănătatea publică 

Progresul slab către obiectivele UE privind consumul de antimicrobiene și creșterea continuă a  consumul de antibiotice „de rezervă” și „cu spectru larg” al OMS, evidențiază necesitatea de a consolida eforturile privind abordarea utilizării inutile și inadecvate de antimicrobiene pentru toate nivelurile de asistență medicală (de exemplu, comunitate, spital  și servicii de îngrijire pe termen lung) din cadrul zonei UE/SEE.

După cum se subliniază în Recomandarea Consiliului privind intensificarea acțiunilor UE de combatere a rezistenței la antimicrobiene printr-o abordare One Health (2023/C 220/01), planurile naționale de acțiune ar trebui să includă elemente cheie privind utilizarea prudentă a antimicrobienelor, inclusiv programe de stewardship antimicrobian, exemple de bune practici privind diagnosticarea și activități de prevenire și control al infecțiilor. Recomandarea Consiliului UE subliniază importanţa disponibilităţii în timp util a datelor standardizate privind consumul de antimicrobiene pentru realizarea benchmarking-ului și privind rezistența antimicrobiană pentru a susține ghidarea clinică.

***

Raportul „ Antimicrobial consumption in the EU/EEA (ESAC-Net)” se bazează pe datele raportate către Rețeaua Europeană de Supraveghere a Consumului de Antimicrobiene (ESAC Net) pentru perioada 2019-2023, extras din Sistemul European de Supraveghere (TESSy), găzduit de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), la 5 septembrie 2024. TESSy este un sistem pentru colectarea, stocarea, analiza și diseminare a datelor privind bolile transmisibile, permițând corectarea și reîncărcarea datelor istorice de către țările participante. Prin urmare, ultimele rapoarte publicate înlocuiesc rapoartele anterioare și reflectă cele mai recente date disponibile.

 

Raportul integral poate fi accesat AICI