A fost dezvoltat un nou antibiotic care elimină infecțiile greu de tratat și protejează microbiomul. Mecanismul noului antibiotic ar putea duce la o nouă clasă de antibiotice, care atacă bacteriile patogene și, în același timp, protejează microbiomul intestinal.
„Cea mai mare realizare este componenta dublă selectivă. Am reușit să dezvoltăm un medicament care nu vizează doar agenții patogeni problematici, dar, deoarece este selectiv, putem salva bacteriile bune și păstrăm integritatea microbiomului”, a declarat co-autorul principal Kristen A. Muñoz, PhD.
Medicamentul elimină bacteriile Gram-negative – agenți patogeni responsabili de infecții debilitante și chiar fatale, cum ar fi gastroenterita, infecțiile tractului urinar, pneumonia, sepsisul și holera. Arsenalul de antibiotice împotriva lor este vechi, fără clase noi care să vizeze în mod specific aceste bacterii.
Într-un studiu publicat în data de 29 mai în revista Nature, medicamentul lolamicin a fost eficace împotriva a 130 de tulpini de bacterii Gram-negative rezistente la antibiotice din culturile celulare. În modelele de șoareci a tratat cu succes bacteriemiile rezistente la antimicrobiene și pneumonia, protejând microbiomul intestinal.
Mai mult, lolamicin a prevenit și infecțiile secundare cu Clostridioides difficile, o infecție bacteriană periculoasă asociată frecvent asistenței medicale.
Cum funcționează
„Bacteriile Gram-pozitive nu au o membrană exterioară, deci nu posedă sistemul Lol (care transportă lipoproteine între ele). Când am comparat secvențele sistemului Lol din anumiți agenți patogeni Gram negativi cu bacteriile intestinale comensale (benefice) Gram negative, am văzut că sistemele Lol erau destul de diferite”, a spus Muñoz.
Kim Lewis, PhD, profesor de biologie la Universitatea Northeastern, Boston, a descoperit mai multe antibiotice, care se află acum în stadiu de cercetare preclinică. Unul dintre ele, darobactina, vizează bacteriile Gram-negative fără a afecta microbiomul intestinal. Cel de-al doilea medicament, teixobactina, elimină bacteriile Gram-pozitive fără a provoca rezistență la antimicrobiene.
„Lolamicinul atinge o țintă nouă. Aș spune că aceasta este cea mai importantă constatare a studiului. Acest lucru este rar. Dacă te uiți la antibioticele introduse din 1968, acestea au reprezentat modificări ale antibioticelor existente sau, rareori, au fost noi din punct de vedere chimic, dar ating aceleași ținte dovedite”, a spus Lewis, care nu a fost implicat în studiu.
„Lolamicinul funcționează prin țintirea unui sistem unic de transport al bacteriilor Gram – negative. Niciun antibacterian aprobat în prezent nu funcționează în acest fel, ceea ce înseamnă că prezintă potențial pentru o nouă clasă de antibiotice”, a spus E. Hevener, PhD, profesor asociat de Științe Farmaceutice la Universitatea din Tennessee Health Science Center, Memphis, Tennessee.
Cercetătorii au remarcat că lolamicinul are un dezavantaj: bacteriile au dezvoltat frecvent rezistență la aceasta. Cu toate acestea în lucrările viitoare, ar putea fi ajustat, combinat cu alte antibiotice sau folosit ca model pentru a găsi alți „atacanți” ai sistemului Lol.
Abordarea unei nevoi critice
Punerea pe piață a unui astfel de medicament ar putea dura mai mult de un deceniu, a spus Hevener, iar agenții noi, în special pentru bacteriile Gram-negative, sunt extrem de necesari. Nu numai că aceste bacterii se protejează cu o membrană dublă, dar „au mecanisme complexe de rezistență, inclusiv pompe speciale care pot elimina medicamentele antibacteriene din celulă, înainte ca acestea să fie eficiente”.
Ca rezultat, bacteriile Gram-negative rezistente la medicamente fac dificil tratamentul infecțiilor severe, cum ar fi sepsisul și pneumonia, în instituțiile medicale.
Sepsisul cauzat de Klebsiella pneumoniae rezistentă la medicamente prezintă o rată a mortalității de 40%. Deteriorarea microbiomului cauzată de antibiotice este, de asemenea, larg răspândită și mortală, eliminând comunitățile de bacterii intestinale benefice.
Sursa informațiilor: www.medscape.com
