Cercetătorii de la Universitatea din Oxford au dezvoltat o nouă moleculă care poate suprima evoluția rezistenței la antibiotice își poate face bacteriile rezistente mai susceptibile la antibiotice. Rezultatele au fost publicate în revista Chemical Science.

Un nou studiu condus de cercetătorii de la Institutul Ineos Oxford pentru cercetare antimicrobiană (IOI) și de la Departamentul de Farmacologie de la Universitatea Oxford oferă speranță în descoperirea unei molecule care funcționează alături de antibiotice pentru a suprima evoluția rezistenței la antimicrobiene.

Una dintre modalitățile prin care bacteriile devin rezistente la antibiotice se datorează noilor mutații în codul lor genetic. Unele antibiotice (cum ar fi fluorochinolonele) acționează prin deteriorarea ADN-ului bacterian, provocând distrugerea celulelor. Cu toate acestea, această deteriorare a ADN-ului poate declanșa în bacteriile afectate un proces cunoscut sub numele de „răspuns SOS” . Răspunsul SOS repară ADN-ul deteriorat din bacterii și crește rata mutațiilor genetice, ceea ce poate accelera dezvoltarea rezistenței la antibiotice. În noul studiu, oamenii de știință de la Oxford au identificat o moleculă capabilă să suprime răspunsul SOS, crescând în cele din urmă eficacitatea antibioticelor împotriva acestor bacterii.

Cercetătorii au studiat o serie de molecule raportate anterior pentru a crește sensibilitatea Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) la antibiotice și pentru a preveni răspunsul MRSA SOS. MRSA este un tip de bacterie care trăiește de obicei, în mod inofensiv, pe piele. Dacă pătrunde în corp poate provoca o infecție gravă care necesită tratament imediat cu antibiotice. MRSA este rezistent la toate antibioticele beta-lactamice, cum ar fi penicilinele și cefalosporinele.

Cercetătorii au modificat structura diferitelor părți ale moleculei și le-au testat acțiunea împotriva MRSA atunci când sunt administrate cu ciprofloxacină, un antibiotic fluorochinolon. Aceasta a identificat cea mai puternică moleculă inhibitoare SOS raportată până în prezent, numită OXF-077. Atunci când este combinată cu o serie de antibiotice din clase diferite, OXF-077 le-a crescut eficiența în prevenirea dezvoltării și multiplicării bacteriilor MRSA.

Echipa a testat apoi susceptibilitatea bacteriilor tratate cu ciprofloxacină pentru a determina cât de repede se dezvolta rezistența la antibiotic, fie cu sau fără OXF-077. Ei au descoperit că apariția rezistenței la ciprofloxacină a fost suprimată semnificativ în bacteriile tratate cu OXF-077, în comparație cu cele netratate cu OXF-077.

Acesta este primul studiu care demonstrează că un inhibitor al răspunsului SOS poate suprima evoluția rezistenței la antibiotice. Mai mult, atunci când bacteriile rezistente (expuse anterior la ciprofloxacină) au fost tratate cu OXF-077, acesta a restabilit sensibilitatea lor la același nivel cu cel al bacteriilor care nu au dezvoltat rezistență.

Lucrarea „Development of an inhibitor of the mutagenic SOS response that suppresses the evolution of quinolone antibiotic resistance” a fost publicată în revista Chemical Science.

 

Sursa informațiilor: www.ox.ac.uk