O echipă de cercetători a descoperit singurul antibiotic natural cunoscut, care conține arsenic și care și-a arătat capacitatea de a trata infecțiile bacteriene grave.
Potențialul antibioticului este mult mai mare. Noi cercetări au descoperit că acesta ar putea fi un tratament împotriva unei alte boli infecțioase grave: malaria.
Rezistența la antibiotice este una dintre provocările majore de sănătate cu care se confruntă lumea în prezent. Așa-numitele „superbacterii” sunt o cauză majoră a deceselor, iar bacteriile care sunt rezistente la mai multe antibiotice sau la medicamentele de ultimă instanță devin din ce în ce mai frecvente. Căutarea de noi medicamente care să asigure arsenalul terapeutic nu a fost niciodată mai urgentă.
În 2019, o echipă de la Universitatea Internațională din Florida a descoperit că un compus natural numit arsinotricină, care a fost descris pentru prima dată acum trei ani și care a acționat ca un antibiotic cu spectru larg. Lucrul unic referitor la arsinotricină, sau AST, este că este singurul antibiotic natural, cunoscut că ar conține arsenic.
AST nu este arsen pur, iar medicamentele pe bază de arsenic sunt folosite în medicină de un secol.
Informațiile despre AST și efectele sale asupra bacteriilor greu de tratat, cum ar fi Mycobacteria – cauza tuberculozei – au fost foarte binevenite, dar o nouă colaborare între oamenii de știință care au descoperit-o și o echipă de cercetători în malaria, a dezvăluit că ar putea fi un instrument puternic în eforturile de a combate și această boală.
Malaria nu este o infecție bacteriană. Este cauzată de un grup de paraziți din genul Plasmodium, iar cazurile severe pot fi fatale. Este o problemă uriașă în regiunile tropicale și subtropicale, majoritatea cazurilor aparând în Africa, dar identificarea recentă a primelor cazuri de malarie cu P. vivax în SUA, au adus-o și mai mult în atenția publicului.
Paraziții Plasmodium sunt transmiși la oameni printr-o mușcătură de la țânțarii femele Anopheles. Echipa a analizat în mod special, specia P. falciparum, care provoacă malarie severă, recurentă, și a descoperit că AST împiedică parazitul să poată infecta țânțarul în primul rând, întrerupând potențial lanțul de transmitere înainte de a ajunge la oameni.
„Antimalaricele actuale nu opresc complet transmiterea, ceea ce înseamnă că pacienții pot continua să transmită infecția țânțarilor înainte de a se recupera. Dezvoltarea de noi medicamente puternice în mai multe etape este imperativă pentru a asigura eliminarea și eradicarea malariei. Am descoperit că AST este un compus principal promițător pentru dezvoltarea unei noi clase de antimalarice puternice, în mai multe etape”, a explicat autorul principal Masafumi Yoshinaga, profesor asociat de Biologie Celulară și Farmacologie.
Studiul este publicat în revista Microorganismes.
Sursă: www.iflscience.com
