Bioaerosolii, sau particulele biologice din aer care conțin viruși, spori patogeni fungici, bacterii și polen, joacă un rol cheie în sănătatea publică. Rezistența la antibiotice ar putea cauza crize ale sănătății publice la nivel mondial din cauza transferului orizontal de gene, care apare între aceiași bioaerosoli bacterieni. Rezistența la antibiotice în rândul microbilor din sol și apă a fost studiată intens, folosind cele mai recente metode moleculare și biotehnologice; cu toate acestea, studiile care analizează bioaerosolii rezistenți la antibiotice din ecosistemele aeriene sunt limitate. Problema cheie în studierea rezistenței la antibiotice în bioaerosoli este dificultatea de a obține cantități suficiente pentru analize.
Prof. asistent Dr. Keunje Yoo și colegul său de la Universitatea Maritimă și Oceanică din Coreea, au adunat informațiile existente despre această rezistență descoperită în bioaerosoli într-o lucrare cuprinzătoare publicată în Reviews in Environmental Science and Bio/Technology. Explicând motivația din spatele acestui articol, dr. Yoo declară: „Am vrut să înțelegem forța motrice din spatele genelor care provoacă rezistența la antibiotice în bioaerosoli. Am revizuit datele despre potențialii factori de risc asociați cu rezistenta la antibiotice în bioaerosoli, impactul acestora asupra sănătății umane, metodologii adecvate și cele mai recente tehnologii și progrese în monitorizarea bioaerosolilor”.
Bioaerosolii rezistenți la antibiotice prezintă mai multe surse, clasificate fie în funcție de mediile specifice spațiilor interioare, fie de cele exterioare. Mediile specifice spațiilor interioare includ: spitale, unități de asistență medicală, clădiri de laboratoare și facilități din centrul orașului, cum ar fi birouri, piețe, universități și grădinițe. Cel mai bun mod de a detecta acești bioaerosoli este prin impact, invadare și filtrare. Metodele moleculare și biotehnologice, inclusiv PCR cantitativ în timp real (qPCR), qPCR cu randament ridicat și tehnici de secvențiere cu randament ridicat sunt folosite pentru a evalua prevalența și nivelurile din probele obținute.
Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că răspândirea rezistenței la antibiotice se numără printre primele zece preocupări globale de sănătate publică cu care se confruntă omenirea. Devine esențial să se analizeze relația dintre microbioamele umane, animale și mediu pentru a contracara această răspândire.
„Prin identificarea bacteriilor care generează și transferă rezistența și prin înțelegerea interacțiunii dintre celulele gazdă, mediu, țesuturi și agenți patogeni la nivel molecular, ne apropiem de găsirea țintelor în gestionarea rezistenței la antibiotice în mediu”, concluzionează dr. Yoo.
Sursă foto: nkmo-uni.medium.com
Sursă material: www.news-medical.net
