Adrian Wiener: Suntem pe primele locuri în Europa la suprautilizarea antibioticelor

România este pe primele locuri în Europa în ceea ce priveşte suprautilizarea antibioticelor, a declarat senatorul Adrian Wiener, care a menţionat că prescrierea judicioasă a antibioticelor, creşterea capacităţii de izolare a pacienţilor şi raportările oneste reprezintă măsuri eficiente de prevenire a infecţiilor intraspitaliceşti.

„Acest proces de luptă cu infecţiile intraspitaliceşti este un proces, nu este o bătălie definitivă, nu o vom câştiga definitiv niciodată, obiectivul este de a le ţine sub control, de a preveni cât se poate, de a manageria corect, din punctul de vedere al pacientului şi al personalului medical. Aceste infecţii sunt inevitabile. Este cea mai mare ameninţare la adresa umanităţii. De aceea este esenţial să nu mai pierdem nicio zi, nicio săptămână în această luptă şi să folosim toate instrumentele”, a afirmat Adrian Wiener, la o conferinţă de presă la care a prezentat, alături de deputaţii USR Tudor Pop şi Emanuel Ungureanu, un proiect de lege iniţiat pentru prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale din unităţile medicale şi din centrele rezidenţiale din România.

El a subliniat că trebuie să scadă abuzul de antibioterapie. „Vreau să vorbesc şi de prescrierea judicioasă a antibioticelor, antibioticele de ultimă linie care trebuie menţinute în rezervă, scăderea abuzului de antibioterapie, de prevenţia care se face de multe ori abuziv prin antibiotice. Cred că suntem pe primele locuri în Europa în ceea ce priveşte suprautilizarea antibioticelor. Sunt văzute de către unii medici, trebuie să recunosc, ca un medicament minune care rezolvă orice durere în gât sau orice febră. Trebuie crescute instrumentele de identificare în spital, în timp real, a sensibilităţii la antibiotice pentru oricare suspiciune de infecţie a pacienţilor astfel încât utilizarea antibioticului în spital să fie absolut adecvată pe o perioadă corespunzătoare de timp şi cu minimalizarea riscului creşterii antibiorezistenţei. Practic, motorul care determină creşterea antibiorezistenţei este utilizarea lipsită de discernământ al antibioticelor”, a spus Wiener.

Adrian Wiener a menţionat că este necesară constituirea unui Comitet naţional pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate actului medical – un comitet interministerial care trebuie să genereze o strategie şi un plan naţional de luptă împotriva infecţiilor asociate actului medical.

Senatorul USR a menţionat, între măsurile pentru prevenirea şi combaterea infecţiilor intraspitaliceşti, o hartă a existenţei acestor infecţii în spitale, stabilirea responsabilităţilor fiecărui membru al personalului medical al unităţii medicale şi al unităţii publice, a unei infrastructuri şi creşterea capacităţii de izolare a pacienţilor, precum şi o finanţare corespunzătoare a acestei activităţi.

„Bacteriile circulă în spital. Orice deplasare gratuită inoportună în spital, fie că vorbim de personalul medical, vizitatori sau pacienţi transferaţi pe diverse circuite ale spitalului poate să contribuie la circularea bacteriilor şi trebuie să fim oneşti în ceea ce priveşte raportarea la publicul larg a acestui aspect anual printr-un raport de activitate al comitetului şi al substructurilor”, a spus senatorul USR.

În România, aproximativ 5,9% dintre pacienţi suferă de cel puţin o infecţie asociată actului medical, a declarat deputatul USR Tudor Pop.

Deputatul Tudor Pop a spus că există trei probleme strâns legate şi anume raportarea infecţiilor intraspitaliceşti, rezistenţa bacteriană la antibiotice şi lipsa unei structuri materiale şi profesionale coerente. „Circulă mai multe stigme şi uneori mituri în spaţiul public şi în rândul personalului medical, vorbim de o anumită teamă pentru reputaţia spitalului care îi împiedică pe medici şi pe manageri să raporteze, despre o tendinţă de culpabilizare în spaţiul public – expresia „spitalele sunt adevărate bombe biologice”, dar şi de teama cadrelor medicale de a vorbi şi de a se expune public şi în rândul colegilor de breaslă. Toate acestea se traduc în subraportarea sistematică a infecţiilor nosocomiale, lipsa de asumare a soluţiilor, în tăcere, dezinformare şi teama românilor de a merge la spital şi în decese evitabile”, a adăugat Pop.

El a spus că „în pandemia din COVID 19, un număr semnificativ de cazuri şi mai ales o parte însemnată din decese au fost infecţii asociate a actului medical, nu numai în spital, dar şi în centre de vârstnici, de recuperare şi de dializă”.

„Câţi pacienţi mor din cauza infecţiilor nosocomiale? Răspunsul este simplu: nu ştim, bănuim că peste 2.000. În anul 2017 au fost raportate 20.000 de cazuri, estimările duc spre 100.000 de cazuri. (…) În România aproximativ 5,9% dintre pacienţi suferă de cel puţin o infecţie asociată actului medical. Asta o ştim din singurul studiu făcut în 2017, un studiu de o zi efectuat în 40 de spitale”, a spus Pop.

Şi deputatul USR Emanuel Ungureanu a spus că spitalul este un loc de care pacienţii se tem din cauza curăţeniei precare. „Nu avem abecedarul de cultură a curăţeniei, spitalul este un loc de care te temi. Dacă avem în limbajul nostru când discutăm: e curat în casă ca la farmacie, nu avem în limbajul nostru: e cuAdrian Wiener:  Suntem pe primele locuri în Europa la suprautilizarea antibioticelorrat în casă ca la spital”, a mai spus Ungureanu.

Conform proiectului depus de USR la Parlament, Guvernul ar urma să înfiinţeze prin HG un comitet interministerial, numit Comitetul Naţional pentru Prevenirea şi Limitarea Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale (CNPLIAAM), a cărui activitate va fi coordonată de Ministerul Sănătăţii.

Principalele măsuri la nivel naţional vor include: elaborarea de ghiduri de prevenire, diagnostic şi tratament pentru principalele sindroame IAAM; stabilirea necesarului de personal medical în vederea prevenirii, diagnosticării şi îngrijirii eficiente a IAAM; asigurarea de către spitalele nou construite a unui minimum de 50% paturi în camere de 1-2 paturi, cu chiuvetă, duş şi grup sanitar propriu, mai prevede proiectul.

De asemenea, personalul medical din unităţile sanitare şi din centrele rezidenţiale este responsabil de depistarea de la evaluarea iniţială şi apoi pe parcursul internării a unor manifestări evocatorii de IAAM.

Pentru sprijinirea activităţii de îngrijire a infecţiilor şi utilizare judicioasă a antibioticelor în fiecare unitate medicală vor fi elaborate şi aplicate protocoale locale de diagnostic, profilaxie şi tratament pentru principalele sindroame infecţioase. Fiecare unitate medicală/centru rezidenţial public va primi o finanţare în vederea prevenirii IAAM, care se va constitui într-o linie bugetară separată.