Un studiu realizat de University School of Medicine din St. Louis arata ca tratamentul cu antibiotice administrat in primele zile de viata bebelusilor nascuti prematur ar putea avea efecte de lunga durata si pot fi daunatoare asupra microbiomului intestinal.
Aproape toti bebelusii prematuri primesc antibiotice in primele saptamani de viata pentru a elimina sau a trata infectiile bacteriene potential mortale. Astfel de medicamente sunt salvatoare de viata, dar cauzeaza, de asemenea, daune colaterale de lunga durata comunitatilor microbiene in curs de dezvoltare in tracturile intestinale ale bebelusilor, potrivit cercetărilor de la Washington School School of Medicine din St. Louis.
Dupa ce bebelusii parasesc unitatea de terapie intensive nenatala, consecintele expunerii precoce la antibiotice raman. In comparatie cu bebelusii sanatosi, care nu au primit antibiotic, microbiomii contineau mai multe bacterii asociate si mai multe bacterii cu capacitatea de a rezista la antibiotice.
Rezultatele, publicate pe 9 septembrie în Nature Microbiology, arata ca utilizarea antibioticelor la prematuri trebuie adaptata cu atentie pentru a minimiza perturbarile microbiomului intestinal si ca acest lucru ar putea reduce riscul de probleme de sanatate mai tarziu in viata.
„Tipul de microbi care pot supravietui tratamentului cu antibiotice nu sunt cei pe care ii asociem in mod obisnuit cu un intestin sanatos”, a declarat autorul principal Gautam Dantas, doctor, profesor de patologie și imunologie, de microbiologie moleculară și de inginerie biomedicală.
„Microbiomul intestinal este stabilit la varsta de 3 ani si ramane destul de stabil. Asadar, daca microbii nesanatosi obtin un timp de viata la inceput, ei ar putea ramane acolo foarte mult timp. Administrarea unei doze sau doua de antibiotic in primele zile de viata, ar putea sa conteze chiar si la varsta de 40 ani”
Microbiomii intestinali sanatosi au fost legati de riscul redus de o varietate de afectiuni imune si metabolice, inclusiv boli inflamatorii intestinale, alergii, obezitate si diabet. Cercetătorii au știut deja ca antibioticele perturba comunitatea microbiană intestinala la copii si adulti, in moduri care pot fi daunatoare.
Pentru a afla daca microbiomii se recuperează de-a lungul timpului, Dantas si colegii, inclusiv primul autor Andrew Gasparrini, care era student absolvent la momentul efectuarii studiului si co-autorii Phillip I. Tarr, MD, Melvin E Carnahan, profesor de pediatrie, și Barbara Warner, medic, directorul Diviziei de Medicină pentru nou-nascuti, au analizat 437 de probe fecale colectate de la 58 de sugari, cu varste de la 21 de luni. Patruzeci si unu dintre sugari s-au nascut prematuri, iar restul s-au nascut la termen.
Cei prematuri au fost tratati cu antibiotice in unitatea de terapie intansiva neonatala (NICU). Noua au primit cate o doza de antibiotic, iar 32 au primit in medie 8 doze si nici un copil nascut la termen nu a primit antibiotic.
Cercetatorii au descoperit ca prematurii care au fost tratati cu 8 doze antibiotice au purtat in mod semnificativ mai multe bacterii rezistente la medicamente in microbiomii lor intestinali la varsta de 21 de luni decat prematurii care primisera o singura doza de antibiotice sau sugarii nascuti la termen care nu au primit antibiotice.
Prezenta bacteriilor rezistente la medicamente nu a provocat neaparat probleme imediate pentru copii, deoarece majoritatea bacteriilor intestinale sunt inofensive, atat timp cat raman in intestin. Dar microbii intestinali scapa uneori din intestin si calatoresc catre fluxul sanguin, tractul urinar sau alte parti ale corpului. Cand se intampla acest lucru, rezistenta la medicamente poate face infectiile aparute foarte greu de tratat.
“Am lasat o deschidere pentru acesti invadatori timpurii si, odata ce au intrat, nu aveau cum sa iasa afara. Desi nu am aratat ca aceste bacterii specifice au cauzat boli la copiii nostri, acestea sunt exact genul de bacterii care provoacă infectii ale tractului urinar si ale fluxului sanguin. Deci, este o situatie in care microbii potential patogeni se stabilesc devreme in viata”, a spus Dantas.
Studiile ulterioare au aratat ca toti bebelusii au dezvoltat microbiomi diversi pana la varsta de 21 de luni, este un semn bun, deoarece lipsa diversitatii microbiene este asociata cu tulburari imune si metabolice la copii si adulti.
Prematurii tratati intens au dezvoltat mai multi microbiomi decat prematurii tratati mai usor si sugarii nascuti la termen. Sugarii prematuri tratati cu mai multe doze de antibiotice aveau mai putine bacterii sanatoase precum Bifidobacteriaceae si tipuri mai nesanatoase, cum ar fi Proteobacteria.
Aceste studii au dus la concluzia ca trebuie redusa utilizarea antibioticelor.
“Acum stim ca exista bacterii care pot persista și crea riscuri pentru sanatate mai tarziu in copilarie si in viata. Deci, antibioticele vor fi folosite doar pentru a scapa de aceste bacterii apoi vor si scoase imediat ce acestea sunt eliminate. Inca trebuie sa utilizam antibiotic, dar am reusit sa reducem in mod semnificativ consumul de antibiotice fara o crestere a rezultatelor adverse pentru copii”, a subliniat Barbara Warner.
Articol preluat si tradus de pe medicine.wustl.edu
