Potrivit OMS, rezistența la antibiotice este una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice.

Cercetătorii au creat un nou instrument în lupta împotriva bacteriilor rezistente, care pe baza a 214.000 de probe de microbiom, poate crea o imagine de ansamblu asupra rezistenței la nivelul unei țări, comunități sau a unui mediu.

În viitor, chiar și o mică infecție poate pune viața oamenilor în pericol, dacă bacteriile care cauzează boli devin rezistente la tratamentul tradițional cu antibiotice.

Pe baza a 214.000 de mostre de microbiom, cercetătorii DTU (National Food Institute) au creat o platformă accesibilă și gratuită, care arată unde se găsesc diferite tipuri de bacterii rezistente și care este cantitatea bacteriană a acestora.

Pentru a înțelege cum se răspândește rezistența la antibiotice în întreaga lume, este important să știm unde, care și câte gene de rezistență se găsesc în toate mediile care ne înconjoară. Genele care oferă rezistență se pot răspândi între animale, oameni și mediu.

Datele pot fi folosite pentru adaptarea liniilor directoare

În prezent, există o cantitate mare de date disponibile în diferite baze online și o serie de seturi limitate de date privind apariția bacteriilor rezistente, de exemplu, în canalizare, sol, etc. Din cauza puterii de calcul, datele nu sunt utilizate în mod activ, deoarece până acum a fost dificil să se obțină accesul, să fie gestionate și, mai ales, să fie utilizate.

”O bază de date atât de vastă este importantă pentru că ne ajută să găsim noi modele și conexiuni între microorganismele care cauzează boli și rezistența la antibiotice. De exemplu, putem observa că anumite tipuri de rezistență la antibiotice au prevalență foarte diferită în diferite părți ale lumii. Aceste cunoștințe le putem folosi pentru a personaliza liniile directoare despre cum să combatem rezistența în diferite locuri din lume”, declară Hannah-Marie Martiny, de la DTU National Food Institute.

Bacteriile și rezistența

Cercetătorii de la DTU National Food Institute au analizat 214.000 de mostre și le-au organizat într-un mod care să permită utilizarea lor. Scopul este de a crea un catalog al bacteriilor rezistente, care să cuprindă date despre țări, oameni și medii.

„O puteți compara cu o enciclopedie, cum ar fi Wikipedia, care colectează cunoștințe din mai multe surse diferite și le organizează astfel încât toată lumea să le poată accesa. În același mod, colectăm date despre rezistența bacteriilor la antibiotice și le împărtășim cu toată lumea”, spune Hannah-Marie Martiny.

Cele 214.000 de mostre sunt stocate pe aproximativ 300 de terabytes, fiind necasare luni întregi pentru a le analiza pe un computer de înaltă performanță.

„Efectuând analizele inițiale, care necesită foarte multe resurse pentru a le pune la dispoziția tuturor, le oferim cercetătorilor din întreaga lume oportunități mai bune de a veni cu noi soluții care pot ajuta la reducerea incidenței rezistenței la antibiotice”, susține profesorul Frank Møller Aarestrup, unul dintre pionierii monitorizării rezistenței la antibiotice.

Monitorizare globală în timp real

Dezvoltarea unor tipuri de bacterii rezistente variază foarte mult de la o țară la alta. De exemplu, o bacterie rezistentă la antibiotice, care se găsesește în Egipt se poate răspândi rapid în întreaga lume și poate provoca infecții la pacienții danezi.

„Experiențele din timpul pandemiei de Covid19 ne-au arătat valoarea datelor de supraveghere globală. Cu ajutorul acestor date vom putea aborda bolile atunci când acestea devin o amenințare și se pot răspândi dincolo de granițele unei țări”, spune Frank Møller Aarestrup.

 

Sursă: News-Medical.net