OMS a publicat prima sa agendă globală, adresată cercetătorilor din întreaga lume, pentru a aborda cele mai urgente probleme de sănătate privind combaterea rezistenței la antimicrobiene (RAM).

Agenda prezintă 40 de teme de cercetare privind bacteriile rezistente la medicamente, fungi și Mycobacterium tuberculosis, la care trebuie să se răspundă până în 2030, în conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.

Aceasta agendă va cataliza inovarea și cercetarea, acoperind epidemiologia, povara și factorii determinanți ai RAM, strategii specifice contextului și eficiente din punct de vedere al costurilor pentru a preveni infecțiile și apariția rezistenței.

De asemenea, va implica descoperirea de noi teste de diagnostic și regimuri de tratament îmbunătățite, identificarea unor metode rentabile pentru a colecta date și a le transpune în politici de sănătate, precum și a modului de implementare a intervențiilor actuale mai eficient în medii cu resurse limitate. În cele din urmă, dovezile generate vor informa politicile și intervențiile pentru a consolida răspunsul la rezistența la antimicrobiene, în special în țările cu venituri mici și medii.

„Rezistența la antimicrobiene este o provocare urgentă de sănătate publică și economică, iar cercetarea de bună calitate este o parte vitală a răspunsului. Pentru a ajuta la conservarea antimicrobienelor și la salvarea vieților și a mijloacelor de trai, această agendă de cercetare este un instrument crucial pentru cercetători și finanțatori pentru a acorda prioritate întrebărilor de cercetare și pentru a genera prompt și eficient dovezi care să informeze factorul politic”, a declarat Dr. Hanan Balkhy, director general adjunct al diviziei RAM din cadrul OMS.

„Această primă agendă de cercetare de la OMS le va oferi cercetătorilor și finanțatorilor RAM  cele mai importante subiecte pe care să se concentreze, oferind lumii șansa de a combate RAM”, a adăugat dr. Silvia Bertagnolio, șef de unitate în Divizia RAM a OMS.

RAM apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii și paraziții se modifică în timp și nu mai răspund la medicamentele antimicrobiene, ceea ce face ca infecțiile să fie mai greu de tratat, crescând riscul de răspândire a bolii, a formelor severe și deces.

 

Sursă: who.int