18 noiembrie – Ziua europeană a informării despre antibiotice

18 noiembrie – Ziua europeană a informării despre antibiotice
Ziua europeană a informării despre antibiotice (European Antibiotic Awareness Day – EAAD) este marcată, anual, la 18 noiembrie şi se află în acest an la a 15-a ediţie.

Desfăşurată sub coordonarea Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC), manifestarea se axează pe problema rezistenţei la antimicrobiene, un inamic al sănătăţii publice mondiale, în prezent.

ECDC va continua colaborarea cu ambasadorii reţelelor sociale din ţările Uniunii Europene şi Spaţiul Economic European (UE/SEE). Aceşti ambasadori vor furniza informaţii la nivel naţional, în limba ţării respective, privind rezistenţa la antimicrobiene, utilizarea prudentă a antibioticelor în general. Anul acesta vor fi lansate cinci videoclipuri care evidenţiază cele mai importante concepte greşite despre rezistenţa la antimicrobiene şi despre antibiotice, răspunzând la întrebări importante care se perpetuează (Sunt antibioticele eficiente împotriva COVID-19, a gripei sau răcelii? Oamenii sau animalele devin rezistente la antibiotice? Desigur, răspunsul la ambele este nu!).

La fel ca în 2021, pe site-ul web al EAAD va fi publicat un instrument interactiv, prezentând resursele naţionale şi ambasadorii reţelelor sociale din fiecare ţară, precum şi cele mai recente date privind rezistenţa la antimicrobiene şi consumul de antimicrobiene în UE/SEE.

Dintre evenimente în format digital face parte şi o conferinţă de presă, unde directorul ECDC, Andrea Ammon, precum şi experţi tehnici vor publica cele mai recente date privind rezistenţa la antimicrobiene şi consumul de antimicrobiene în UE/SEE şi un evenimentul de lansare digitală EAAD cu tema „Prevenirea împreună a rezistenţei antimicrobiene”, care va prezenta un panel ştiinţific ce va oferi o imagine de ansamblu asupra situaţiei actuale din UE/SEE în ceea ce priveşte politica, datele şi măsurile necesare pentru a continua abordarea acestei probeleme, potrivit site-ului antibiotic.ecdc.europa.eu/en/.

Rezistenţa la antibiotice este o ameninţare tot mai mare pentru sănătatea umană. În fiecare an, 33.000 de persoane mor din cauza unor infecţii provocate de bacterii rezistente la antibiotice. Povara efectului infecţiilor este comparabilă cu cea provocată de gripă, tuberculoză şi HIV/SIDA la un loc, conform paginii dedicate zilei – antibiotic.ecdc.europa.eu.

Pe site-ul dedicat acestei zile sunt invitate să participe cât mai multe persoane, organizaţii, cu folosirea de hashtag-uri în jurul campaniei, pentru a creşte gradul de conştientizare a problemei. Pentru a ajuta la promovarea Zilei europene a informării despre antibiotice se pot tipări şi difuza materialele informative disponibile pe site-ul antibiotic.ecdc.europa.eu/en/get-involved/join-campaign.

Raportul epidemiologic anual pentru anul 2019, care se bazează pe datele raportate la Reţeaua europeană de supraveghere a rezistenţei antimicrobiene (EARS-Net) pentru perioada 2015-2019, preluate din Sistemul european de supraveghere (TESSy) şi din stocarea descentralizată de date a ECDC pentru rezistenţa antimicrobiană şi infecţiile asociate asistenţei medicale, evidenţiază că cea mai frecvent raportată specie bacteriană a fost E.coli (44,2%), urmată de S.aureus (20,6%), K.pneumoniae (11,3%), E.faecalis (6,8%), P.aeruginosa (5,6%), S.pneumoniae (5,3%), E.faecium (4,5%) şi specii de Acinetobacter (1,7%), precizează site-ul www.ecdc.europa.eu.

Înainte de descoperirea antibioticelor, mii de oameni mureau din cauza bolilor provocate de bacterii, cum ar fi pneumonia sau infecţiile în urma unei intervenţii chirurgicale. De când au fost descoperite şi utilizate antibioticele, tot mai multe bacterii, care iniţial erau sensibile, au devenit rezistente, ele au dezvoltat numeroase mijloace de a lupta împotriva antibioticelor. Deoarece rezistenţa este în creştere, iar în ultimii ani au fost descoperite şi comercializate puţine antibiotice noi, rezistenţa la antibiotice reprezintă în prezent o ameninţare majoră pentru sănătatea publică.

Fără antibiotice, întreaga omenire s-ar putea întoarce la „epoca pre-antibiotice”, când transplanturile de organe, chimioterapia împotriva cancerului, terapia intensivă şi alte proceduri medicale nu ar mai fi posibile. Bolile bacteriene s-ar răspândi şi nu ar mai putea fi tratate, provocând moartea, atrage atenţia site-ul amintit. AGERPRES