Ziua europeană a informării despre antibiotice este marcată la 18 noiembrie, fiind coordonată de Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (Disease Prevention and Control – ECDC).
Organizarea acestei zile reprezintă o iniţiativă europeană în domeniul sănătăţii publice, prin care se recunoaşte problema în creştere a rezistenţei la antimicrobiene şi se pune accent pe creşterea gradului de conştientizare cu privire la necesitatea utilizării prudente a antibioticelor în medicina umană, dar şi în medicina veterinară.
Ceea ce a început în 2008 ca o mică iniţiativă oferind o platformă pentru campaniile naţionale în Uniunea Europeană/Spaţiul Economic European (UE/SEE), a crescut de-a lungul anilor prin colaborarea cu OMS/Europa şi partenerii din Europa şi la nivel internaţional. Ziua europeană a informării despre antibiotice a fost marcat în peste 43 de ţări de-a lungul anilor, se arată pe https://antibiotic.ecdc.europa.eu.
Tema este „Rezistenţa la antimicrobiane este invizibilă, eu nu sunt” (Antimicrobial resistance is invisible, I am not,) şi îşi propune să conştientizeze impactul rezistenţei antimicrobiene asupra vieţii oamenilor, păstrând pacienţii în centrul discuţiei.
Ziua europeană a informării despre antibiotice este marcată şi printr-un eveniment digital, care are loc pe 18 noiembrie, între orele 13:00 şi 15:30 CET. Evenimentul constă într-un panel cu vorbitori de la Comisia Europeană, Agenţia Europeană pentru Medicamente, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Un al doilea panel va consta în intervenţii de la Forumul European al Pacienţilor şi Health First Europe. În timpul evenimentului, se pot asculta poveşti relatate de pacienţi afectaţi de infecţii rezistente, menţionează site-ul https://antibiotic.ecdc.europa.eu.
În 2022, pentru prima dată, toate ţările din UE/SEE au raportat date către Reţeaua Europeană de Supraveghere a Rezistenţei Antimicrobiene (EARS-Net). Speciile bacteriene cel mai frecvent raportate în 2022 au fost Escherichia coli (39,2%), urmată de Staphylococcus aureus (22,1%), Klebsiella pneumoniae (12). Enterococcus faecalis (8,2%), Pseudomonas aeruginosa (6,1%), Enterococcus faecium (5,9%), Streptococcus pneumoniae (3,7%) şi Acinetobacter spp. (2,5%). Acest clasament a fost diferit de 2021, cu P. aeruginosa şi S. pneumoniae cu un rang mai sus în 2022.
La 13 iunie 2023, Consiliul UE a adoptat o recomandare privind intensificarea acţiunilor UE de combatere a rezistenţei la antimicrobiene (AMR) într-o abordare One Health (2023/C 220/01), care recomandă obiective care trebuie atinse în UE până în 2030. Situaţia rezistenţei la antimicrobiene raportată de ţările UE/SEE a variat foarte mult în funcţie de specia bacteriană, grupul antimicrobian şi regiunea geografică. În general, cele mai mici procente de rezistenţă la antimicrobiană şi incidenţa estimată a infecţiilor în sânge cu bacterii rezistente au fost raportate de ţările din nordul Europei şi cele mai mari de ţările din sudul şi estul Europei, potrivit www.ecdc.europa.eu. AGERPRES
