Perioada 12-18 noiembrie marcheaza Saptamana Mondiala de Sensibilizare cu privire la folosirea antibioticelor, iar in data de 18 noiembrie europenii sarbatoresc Ziua Europeana a Infomarii despre Antibiotice.

Scopul este cresterea gradului de constientizare la nivel global asupra rezistentei la antibiotice si incurajarea bunelor practici in randul publicului general, al lucratorilor din sectorul de sanatate si al responsabililor de politici publice, campania facand referire la riscurile reprezentate de folosirea excesiva si eronata a antibioticelor pe scara larga.

Potrivit studiului de tip Eurobarometru privitor la Rezistenta Antimicrobiana realizat anul trecut, in 2018, aproximativ o tremie dintre participantii la studiu au declarat ca au folosit in ultimele 12 luni antibiotice pe cale orala. De asemenea, jumatate respondentii din tara nostra nu au stiut ca antibioticele nu sunt eficiente in caz de raceala, comparative cu un sfert din respondnetii europeni. Cele mai recente estimari indica un numar anual de 33.000 de decese cauzate de rezistenta la antimicrobiene in Europa, ceea ce ar trebui sa reprezinte un semnal de alarma pentru noi toti. Majoritatea acestor decese pot fi evitate si prin stoparea utilizarii inutile a antibioticelor, sustin oficialii europeni.

 

Beneficiile si efectele adverse ale antibioticelor

In cei 75 de ani de cand au fost prima oara utilizate, antibioticele au salvat sute de milioane de vieti, au scurtat durata suferintelor cauzate de infectii si, in numeroase alte cazuri, au prevenit aparitia unor sechele ale infectiilor. Insa, la fel ca in cazul altor medicamente, pot aparea si efecte adverse: in acest caz, candidozele si diareea severa. Totodata, apare pe o scara tot mai larga rezistenta bacteriilor fata de antibioticele la care sunt expuse. Infectiile determinate de bacteriile rezistente la antibiotice sunt mai greu de tratat, antibioticele folosite anterior nu mai sunt eficiente, fiind nevoie de antibiotice mai toxice si mai costisitoare; in unele cazuri, raman foarte putine solutii pentru tratamentul infectiilor cu bacterii rezistente. Daca folosim antibiotice eronat sau cand nu este nevoie de ele, atunci toate aceste riscuri apar fara a avea niciun beneficiu din administrarea lor. Asadar, ar trebui sa recurgem la antibiotice doar cand ne sunt de folos, in acele infectii care raspund la tratamentul cu antibiotice.

 

Rezistenta bacteriana la antibiotice in Romania

Pentru bacteriile care produc septicemii, datele INS care prezinta rezultatele furnizate de aproape 20 de spitale din tara noastra indica in mod constant in ultimii ani (2012-2015) niveluri ale rezistentei mai mari decat cele din majoritatea statelor Uniunii Europene. S-au comunicat in ultimii ani cele mai mari niveluri ale rezistentei la principalele antibiotice utilizabile pentru stafilococul auriu, pentru Pseudomonas aeruginosa (piocianic), insa si pentru unele care produc infectii in afara spitalelor: Escherichia coli (principala cauza de infectii urinare), pneumococ (principala cauza de pneumonii, sinuzite, otite), enterococi.

Potrivit datelor furnizate de Eurobarometru, la nivel European, 20 % din antibiotice au fost luate inutil (pentru gripa sau raceala), desi aproximativ trei sferturi dintre respondenti stiau ca antibioticele nu sunt de ajutor impotriva racelilor, iar 43 % stiu ca antibioticele nu sunt eficiente impotriva virusurilor. Gripa si raceala sunt doua exemple de infectii care nu pot fi vindecate cu ajutorul antibioticelor deoarece sunt cauzate de virusuri, nu de bacterii, iar virusurile nu sunt distruse de antibiotice. In aceste cazuri, recomandarile vizeaza consumul optim de lichide, odihna si tratament simptomatic.